Statutul de unitate administrativ-teritorială de gradul 2 nu va da posibilitate administraţiei din Bălţi să acumuleze resurse financiare mai mari şi să gestioneze autonom aceste resurse. Pentru asta este necesar de reformat tot sistemul de relaţii financiare între centru şi administraţiile locale pe baza principiilor autonomiei locale. O declaraţie în acest sens a făcut pentru Info-Prim Neo, doctorul în economie şi expertul în administrare locală, Mihai Roşcovan.
„Recent, grupul de lucru de pe lângă Ministerul Finanţelor a aprobat conceptul descentralizării financiare şi acum se lucrează la modificarea legislaţiei, în special la modificarea Legii privind finanţele publice locale. Aprobarea de către Parlament a modificărilor legislative privind finanţele locale şi implementarea unui nou sistem a relaţiilor inter-bugetare va crea un mediu favorabil pentru stabilirea unei autonomii autentice nu numai pentru Bălţi, dar şi pentru majoritatea oraşelor din Moldova”, a comunicat expertul.
Mihai Roşcovan, mai adaugă citat de Info-Prim-Neo, că până în prezent au mai fost iniţiative de solicitare a statutului de municipiu din partea mai multor oraşe – Cahul, Orhei, Ungheni şi Soroca. „Reamintesc că după realizarea antireformei teritorial- administrative, implementate de comunişti în 2003, oraşele respective şi-au pierdut acest statut. Intuiesc, că Soroca şi Cahulul, controlate de comunişti, ar putea merge şi ei pe „calea bălţenilor”. Şi, într-un fel, aceste solicitări sunt justificate”.
De aceea, remarcă el, Guvernul ar trebui să prevină această mişcarea a municipiilor, prin aprobarea unei politici publice clare privind statutul de municipiu: „În prezent, conform legislaţiei în vigoare, avem 5 municipii – Chişinău, Bălţi, Comrat, Tiraspol şi Tighina. Însă fiecare din ele, fiind municipii au statut diferit. Chişinăul este municipiu de nivelul 2, cu 18 Administraţii Publice Locale de nivelul 1, în care intră 34 de localităţi. Acest statut mai mult seamănă cu statutul unui raion sovietic, decât cu statutul unei capitale europene. Bălţi este municipiu de nivelul 1, dar include în componenţa sa şi un sat – Elizavetovca, deci are şi funcţia de intermediere financiară cu guvernul central”.
Municipiul Comrat este subordonat UTA Găgăuzia şi nu are treabă cu administrarea centrală, spune expertul: „Despre municipiile transnistrene – nici nu mai vorbesc – nimeni nu ştie ce statut au. Deci, este important de clarificat odată cu noţiunea de municipiu, în sensul acordării unui conţinut care să se deosebească de statutul oraşelor şi comunelor. În viziunea mea, statutul de municipiu ar trebui de acordat acelor oraşe, care au un potenţial deosebit de dezvoltare şi care dispun de capacitate administrativă de a presta servicii publice nu numai cetăţenilor oraşelor respective, dar şi localităţilor suburbane amplasate într-o rază de 15-20 km”.
Potrivit expertului, în Moldova avem 10-12 oraşe de acest tip. Totodată, clarificarea statutului de municipiu trebuie să se producă într-un cadru mai larg de optimizare a structurii teritorial-administrative, care este o precondiţie pentru realizarea cu succes a reformei de descentralizare şi care urmează să se implementeze după expirarea mandatului aleşilor locali, adică din 2015.
Notă: La data de 01 august 2012, Guvernul Republicii Moldova a decis să acorde municipiului Bălţi statutul de unitate teritorial-administrativă de nivelul 2. Această decizie este una politica, fiind o consecință a inițiativei consilierilor comuniști, care au votat pentru organizarea unui referendum local de extindere a autonomiei municipiului.
Foto: trm.md
