În dispoziţia Executivului ucrainean, care ar urma să apară abia după alegerile parlamentare de la sfârşitul lunii octombrie, ar trebuie menţionată, în special, provenienţa resurselor bugetare cu care noua lege va fi pusă în aplicare noua lege (fonduri locale, raionale, regionale sau de stat). Potrivit deputatului Popescu, citat de publicaţia „Zerkalo Nedeli”, în raioanele din Cernăuţi populate de români, limba maternă a acestora a fost utilizată la scară largă şi înainte, „dar acum unele dintre momente au fost pur şi simplu legalizate”.
„Este necesar să aşteptăm o decizie a Guvernului, în care să fie menţionat mecanismul de punere în aplicare a legii. Cred că acest document va apărea în termen de trei luni, iar apoi, la nivel local, acolo unde va fi necesar, vor putea fi luate măsuri în acest sens” – a declarat parlamentarul, originar din regiunea Cernăuţi. Popescu a amintit, în special, raionul Herţa, unde 97% din populaţie sunt etnici români. „Aici, limba română deja funcţionează foarte bine, pe baza legii adoptate în 1989. În toate satele există școli românești, primarii şi poliţia cunosc limba română” – a precizat deputatul.
Deşi, potrivit Departamentului pentru Românii de Pretutindeni, comunitatea românească din Ucraina (în special din regiunile Odesa, Cernăuţi şi Transcarpatia) reprezintă a treia etnie a ţării după numărul de locuitori, numărând circa 410.000 de persoane, datele de la recensământul ucrainean din 2001 arată că „pe teritoriul Ucrainei locuiesc doar 151.000 de etnici români, reprezentând doar 0,3% din populaţia ţării şi fiind abia a şaptea minoritate etnică din această ţară. La ultimul recensământ, 92% dintre cei care s-au declarat etnici români au recunoscut că limba lor maternă este româna, 6% – ucraineana şi 1,5% – rusa.
Pentru InfoPrut, Horia Invanciuc
