Comunităţile naţionale din Transnistria (Uniunea comunităţilor ruse, Uniunea moldovenilor şi Uniunea ucrainenilor) au adresat conducerii FR o scrisoare, în care au explicat, de ce n-ar vrea unirea autoproclamatei republici cu Moldova în nici un fel de condiții, transmite Agenția de Știri ”Noutăți-Moldova”.
Conform textului acestei scrisori, argumentele pentru neîntregirea teritorială a Republicii Moldova nu trebuie să aibă loc pentru că: „Se încearcă prin toate modalităţile, inclusiv prin eliminarea Rusiei din Transnistria, să ne împingă în componenţa Republicii Moldova proromâne, prooocidentale. Să ne împingă în componenţa statului, care a interzis simbolurile sovietice, ale statului, în Piaţa centrală a căruia este instalată piatra comemorativă „ a ocupaţiei sovietice”, în statul, în care străzile sînt numite în onoarea aliatului hitlerist, mareşalului Antonescu, în statul, ai cărui lideri politici consideră ţara noastră perdantă în Războiul al Doilea Mondial”.
În opinia lui Viktor Arestov (Uniunea comunităţilor ruse), Valerian Tulgara (Uniunea moldovenilor) şi Leonid Tkaciuk (Uniunea ucrainenilor), care au semnat documentul, al cărui copie a fost remisă luni RIA Novosti, într-un atare stat (în componenţa Moldovei) „pe transnistreni îi aşteaptă inevitabila teroare şi genocid etnic, spiritual, cultural, lingvistic şi politic”.
În apelul citat de Agenția de Știri ”Noutăți-Moldova” se mai menționează și faptul că aproximativ 170 mii de transnistreni au dobândit cetăţenia Federației Ruse, inclusiv nu numai ruşi, dar şi un număr considerabil de moldoveni şi ucraineni. Comunităţile naţionale au specificat că Transnistria este supusă unei presiuni enorme din partea Republicii Moldova, SUA şi Uniunii Europene.
„Astăzi, în secolul XXI, vor să ne transforme în şerbi. Vor fără dorinţa şi consimţămîntul nostru împreună cu pămîntul rusesc, udat abundent cu sînge rusesc, să ne „dăruie” viitoarei „Românii Mari”, se specifică în apelul, al cărui autori roagă Moscova să nu admită aceasta.
Tot în această scrisoare se mai menționează că înainte de destrămarea URSS, la 2 septembrie 1990, cinci raioane ale Moldovei din stânga Nistrului au proclamat crearea Republicii unionale transnistrene în componenţa URSS, apoi – a Republicii Moldoveneşti Nistrene (RMN) cu centrul la Tiraspol. Totodată, oraşul Bender şi câteva sate limitrofe din dreapta Nistrului s-au pronunţat pentru intrarea în componenţa RMN. Motivul acestui pas au fost declaraţiile radicalilor naţionalişti de la Chişinău despre retragerea Moldovei din URSS şi posibilitatea aderării ei la România.
Autorităţile Moldovei n-au fost de acord cu această decizie a deputaţilor transnistreni şi au încercat să soluţioneze problema, introducând trupe în autoproclamata republică. În martie 1992 în Transnistria a început conflictul armat, care a continuat câteva luni, până la mijlocul lunii iulie. Ca rezultat, Chişinăul a pierdut controlul asupra raioanelor din stânga Nistrului şi Transnistria ar fi devenit de fapt un teritoriu independent cu toate atributele statalităţii, inclusiv valuta proprie.
Pacea în zona de conflict este menţinută de forţe mixte de pacificare formate din 402 militari ruşi, 492 – transnistreni, 355 – moldoveni şi zece observatori militari din Ucraina, mai adaugă Agenția de Știri ”Noutăți-Moldova”.
Tiraspolul nu a obţinut recunoaştere internaţională, dar continuă să insiste activ asupra acestui fapt. Noul lider al nerecunoscutei republici moldovenești nistrene, Evgheni Șevciuc, a preluat o parte din ideile predecesorului său, Igor Smirnov, și continuă să militeze activ pentru independența acestei regiuni.
