Undeva în inima Chișinăului s-a vorbit despre Unire. Am făcut-o altfel decât până acum.Am vorbit despre Unire prin cifre și exemple. Am ținut și un minut de reculegere pentru cei 73 ani de la semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov, un pact care a pus granițe între frați și a lăsat în lacrimi o întreagă națiune. Națiunii române i s-a făcut o nedreptate istorică, dar aceasta nu ne-a făcut mai puțin curajoși. Nu ni s-a cerut consimțământul atunci când au pus sârma ghimpată între noi, dimpotrivă, am fost amenințați că vin peste noi. Dacă nu am fost întrebați de vrem să fim rupți, noi trebuie să ne cerem permisiunea pentru a ne prinde într-o Horă a Unirii?
De ce am vorbit despre Unire prin cifre? În cadrul Conferinței – dezbatere cu tema”REUNIREA CELOR DOUĂ STATE GERMANE – model de integrare euro –atlantică pentru Republica Moldova prin REUNIREA CELOR DOUĂ STATE ROMÂNEȘTI” au fost făcute publice rezultatele unui studiu privind starea socială și identitatea națională în România care reflectă percepția românilor din dreapta Prutului asupra spațiului din stânga lui, identificat de rspondenți drept „Basarabia”. Astfel, participanții la sondajul de opinie au răspuns la întrebări ce țin de identitatea lingvistică, istorică, politică și culturală a locuitorilor din Republica Moldova, precum și cu privire la atitudinea față de unirea României cu Basarabia.
Dacă basarabenii nu se pot determina ce limbă vorbesc, 71,9 % dintre românii de peste Prut consideră că limba vorbită în Basarabia e româna și doar 11,9% afirmă că în Basarabia se vorbește o altă limbă decât româna. Cele 16,1 % declară că nu cunosc acest aspect.
În viziunea a 67,8% din respondenți, locuitorii din stânga Prutului sunt români, 28,3% consideră că locuitorii arealului pruto-nistrean sunt moldoveni, iar 3,9% cred că aceștia ar fi ruși. Nu putem exclude faptul că aceste date pot exprima o raportare a respondenților la identitate prin prisma apartenenței la o zonă istorică românească. Basarabenii sunt moldoveni pentru că provin din Moldova, așa cum oltenii sunt locuitorii Olteniei.
„Basarabia pământ românesc” este o expresie care nu mai lasă loc de interpretări și discuții pentru românii din dreapta Prutului, odată ce 84,9% au răspuns cu „da” la întrebarea: „Considereați că (teritoriul) Basarabia este pământ românesc?” și doar 4,7% din cei chestionați au susținut contrariul, în timp ce 10,4% nu au încă o opinie formată în ceea ce privește acest aspect.
Dacă așa-zișii stataliștii țipau la stânga și la dreapta că românii de peste Prut nu doresc unirea cu Basarabia, realitatea vine să-i contrazică. Ideea unirii României cu Republica Moldova este împărtășită de 87,25% dintre cei chestionați și doar 12,8 % nu sunt de acord cu unificarea teritorială a României cu Republica Moldova, iar această cifră și-ar putea găsi explicație în receptivitatea ridicată la vehicularea unor stereotipuri care circulă în societatea românească. În ceea ce privește felul cum trebuie să trateze politicienii din România unirea celor două state românești, 55,2% dintre respondenți consideră că aceasta trebuie să fie o prioritate, 20,5 % consideră că aceștia trebuie să aibă alte priorități decât unirea Basarabiei cu România, iar 24,2% nu și-au exprimat opinia cu privire la acest aspect.
Modelul unificării celor două state germane drept unul valabil pentru unificarea celor două state românești? A fost întrebarea la care profesori, politicieni, analiști politici, și tineri au încercat să vină cu un răspuns.
Eugen Popescu, citând un istoric francez a spus: „procesul de reunificare rapidă a Germaniei, produs al unei lungi istorii și totodată al strategiilor, joacă rolul de reper principal în 1989-1990. Există un stat care-și recuperează poporul.” „Cred că statul român trebuie să facă tot posibilul ca să-și recupereze poporul”, a menționat acesta.
Deputatul PL, Valeriu Saharneanu a pus în discuție Pactul prin care poporului român i s-a făcut o nedreptate:„Dacă ne amintim de art. 3 al Protocolului adițional secret al Pactului Ribbentrop-Molotov, Germania a dezlegat mâinile Uniunii Sovietice și i-a oferit posibilitatea să atace România. Noi, cei care suntem victimile Pactului Ribbentrop-Molotov, manifestăm pentru unitate.”
Profesorul universitar Radu Baltasiu a subliniat contextul european în care Germania a reușit să facă reunificarea celor două state: „Unificarea Germaniei nu a fost produsul unor înțelegeri imperelaiste, ci a fost rezultatul recunoașterii poporului german ca unic punct de reper. Actul de dreptate istorică care trebuie făcut poporului român nu este o simplă nostalgie, ci e vorba de un act care este întemeietor pentru ordinea Europei. Sperăm că dna. Merkel va ține de cont de faptul că ordinea europeană nu poate fi întemeiată decât pe prinicpiul popoarelor, și din acest punct de vedere unificarea celor două state românești altfel.”
Istoricul Alexandru Moșneanu a menționat că prin încercarea de a redenumi disciplina istoria românilor în istoria, vrea să se ascundă adevărul pentru a nu supăra pe cei din Transnistria, pentru că nu vor mai dori să se unească cu noi, să nu supărăm Rusia. Aceasta fiind o politică a lașității.“Dacă nu vom avea un sistem educațional bazat pe valorile naționale românești, atunci nu se mai merită a vorbi despre integrarea europeană, pentru că nu vom mai avea cetățeni, dacă ei nu vor ști că sunt români. Dacă nu menținem aprinsă flacăra românismului aici, atunci, în câțiva ani, noi, basarabenii, vom dispărea.”
Analistul politic Val Butnaru abordând actul Unirii prin prisma comportamentului politicienilor, nu s-a arătat prea optimist: „Nu văd nici o șansă, judecând după comportamentul politicienilor de pe ambele maluri ale Prutului, pentru ca dezideratul Unirii să se producă, cel puțin pe parcursul vieții generației mele. Dacă ar fi să urmăm modelul german, cred că ar trebui urgent să realizăm unificarea economică și financiară. RM ar trebui să devină o regiune, un județ a României și să îneapă să se dezvolte economic și să crească nivelul de trai al oamenilor care lcouiesc aici, indiferent de etnia lor.”
Comentatorul politic Roman Mihăeș a declarat că: “Noi nu trebuie să înfăptuim Unirea după modelul german, pentru că nemții și-au cumpărat unirea de la ruși cu 10 mlrd. de mărci.”
Constantin Codreanu, reprezentantul Platformei Civice „Acțiunea 2012” a menționat că: „Mulți ne îndeamnă la răbdare, dar idealul național nu așteaptă. Avem datoria sfântă atât față de înaintași, cât și față de cei care vor veni după noi să nu renunțăm la el, să luptăm pentru el. Alegerea e simplă, fie faci parte dintr-un organism ce scrie istorie, fie dintr-un organism amorf care se lipsește de eforturi de dragul unei amăgitoare stări de bine.” Totodată, acesta a anunțat despre lansarea unui nou proiect a Platformei, „Carte pentru Basarabia”, care are drept scop colectarea a peste 1 milion de cărți și donarea acestora instituțiilor de învățământ din Basarabia.
Evenimentul a fost organizat de către Centrul Român de Studii și Strategii, Asociația “George Marshall” – Republica Moldova și Centrul European pentru Studii Etnice al Academiei Române, în parteneriat cu Platforma Civică “Acțiunea 2012”
