Unul dintre cele mai surprinzătoare – chiar şi pentru cei ce l-au semnat – şi în acelaşi timp mai perfide tratate încheiate vreodată s-a semnat la 23 august 1939, la Moscova, între miniştrii de externe ai Germaniei naziste (Ribbentrop) şi Uniunii Sovietice (Molotov). Practic, acest pact de neagresiune între cele două mari puteri stipula, printre rânduri, că fiecare dintre ele era liberă să acţioneze conform propriilor interese politice şi teritoriale, cu condiţia să nu o facă în detrimentul celeilalte părţi, notează Revista Magazin.
Tratatul de neagresiune dintre Reichul German şi Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste a conţinut şi un protocol adiţional secret, baza politicii agresive sovietico-germane, care prevedea următoarele acţiuni, potrivit lui Bogdan Murgescu şi preluat de Historia:
1. În cazul unei transformări teritoriale şi politice a teritoriilor aparţinând statelor baltice (Finlanda, Estonia, Letonia, Lituania), frontiera nordică a Lituaniei va reprezenta frontiera sferelor de interes atât ale Germaniei, cât şi alte U.R.S.S. În legătură cu aceasta, interesul Lituaniei faţă de teritoriul Vilno este recunoscut de ambele părţi.
2. În cazul unei transformări teritoriale şi politice a teritoriilor aparţinând statului polonez, sferele de interes, atât ale Germaniei, cât şi ale U.R.S.S., vor fi delimitate aproximativ de linia râurilor Narev, Vistula şi San. Problema dacă în interesele ambelor părţi ar fi de dorit menţinerea unui stat polonez independent şi a modului în care vor fi trasate frontierele acestui stat poate fi soluţionată definitiv numai în cursul evenimentelor politice ulterioare. În orice caz, guvernele vor rezolva această problemă pe calea unor înţelegeri prieteneşti.
3. În privinţa Europei sud-estice, partea sovietică subliniază interesul pe care-l manifestă pentru Basarabia. Partea germană îşi declară totalul dezinteres politic faţă de aceste teritorii.
4. Acest protocol va fi considerat de ambele părţi ca strict secret.
23 august 1939
Pentru Guvernul Germaniei
J. RIBBENTROP
Reprezentantul plenipotenţiar al Guvernului U.R.S.S.
V. MOLOTOV
În ceea ce priveşte teritoriile româneşti aflate în atenţia URSS, în urma pactului expansionist semnat la 23 august, în cea mai mare parte a teritoriului ocupat, sovieticii au proclamat RSS Moldovenească, iar partea sudică a Basarabiei, Bugeacul, și nordul Bucovinei au fost alipite la RSS Ucraineană. Odată cu proclamarea RSS Moldovenești, RSSA Moldovenească, republică autonomă „moldovenească” de la răsărit de Nistru, a fost împărțită între cele două republici sovietice vecine, Moldova sovietică și Ucraina. Ocupația sovietică a fost întreruptă pentru scurtă vreme în 1941, după ce România a declanșat operațiunile militare de eliberare a teritoriilor ocupate de URSS ca parte a Operațiunii Barbarossa, dar teritoriile au fost în cele din urmă ocupate din nou de sovietici în 1944.