Despre soarta limbii române în Basarabia Istorică, cu Anatol Popescu, președintele Asociației „Basarabia”.
Citiţi aici prima parte a interviului.
Credeți că autoritățile de la Chișinău sunt responsabile de faptul că și „moldoveneasca” s-a strecurat printre limbile minorităților naționale din Ucraina?
Cu siguranţă da. Atâta timp cât nici măcar nu s-a pus în discuţie vreodată, mai ales pe perioada guvernării Alianței pentru Integrare Europeană, faptul că Republica Moldova, prin menţinerea denumirii de limbă „moldovenească” în constituţie, nu face nimic altceva decât să dezbine comunitatea românofonă din Ucraina, dând apă la moară intereselor românofobe şi/sau „moldofobe”, că tot sunt destule, din Ucraina. În cadrul Uniunii Interregionale „Comunitatea Românească din Ucraina” ne-am adresat oficial, în august 2010, conducerii de atunci a Republicii Moldova, acţiune care a rămas fără un răspuns până în ziua de azi.
Pe 28 octombrie vor avea loc în Ucraina alegeri parlamentare. Există vreun etnic român din regiunea Odesa, care candidează la funcția de deputat pe liste de partid sau în circumscripții uninominale?
Cu siguranţă sunt, numai că nu riscă să-şi asume identitatea română. Cel mult sunt „moldoveni”. Însă, nu cunoaştem pe vreunul care să fie în pragul de trecere, motiv pentru care nu are rost să le facem publice numele. Dintre cei care nu s-au încumetat – foarte probabil că nu au avut destul sprijin în activitatea ante-electorală, pentru a ochi electoratul românofon.
Cum votează românii din Ucraina?
În ceea ce priveşte prezenţa la vot şi simpatiile politice – la ultimul scrutin al alegerilor prezidenţiale din 2010 în satele sud-basarabene cu populaţie majoritară românească am constatat că peste 60% din alegători s-au prezentat la urne, dintre care în jur de 66% şi-au dat votul pentru actualul preşedinte Viktor Ianukovici, pe atunci candidat din partea Partidului Regiunilor. Această este tendinţa şi în alte localităţi, mai puţin contează originea etnică a alegătorilor, în comparaţie cu regiunea Cernăuţi, în care comunitatea românească votează mai mult cu aceeaşi forţă politică, în detrimentul majorităţii populaţiei, care simpatizează mai mult forţele naţionaliste ucrainene.
Pe cine vor susține de această dată la alegerile din toamnă?
Sunt şi eu foarte curios să aflu dacă se menţin aceste tendinţe, deşi situaţia este diferită faţă de alegerile din perioadele precedente.
Au rămas zile numărate până la 1 septembrie, până la începerea unui nou an de învățământ. Câte școli cu predare în limba română au mai rămas în regiunea Odesa și care este situația cu manualele școlare? Se mai editează manuale în limba română în Ucraina?
Şcoli cu predare oficială în limba română nu avem deloc. Există şcoli cu predare în limba „moldovenească”, autorităţile refuzând, de la semnarea în 1997 a Tratatului de bună vecinătate cu România, să mai atribuie denumirea ştiinţifică a limbii române, după cum se proceda din toamna anului 1989. Din 18 şcoli cu predare în limba română existente în 1991, azi mai avem doar 6, în care încă nu s-au completat şi cu clase alolingve – ucrainene sau ruse. Numărul acestora poate scădea chiar începând cu 1 septembrie.
Statul ucrainean editează programe şi manuale şcolare atât pentru şcolile cu predare în limba română (regiunile Cernăuţi şi Transcarpatia), cât şi în limba „moldovenească” (regiunea Odesa), astfel făcând risipă de bani publici, dar şi investiţii ferme în dezbinarea identitară a învăţăceilor lui Creangă şi Eminescu. Adesea, acelaşi manual, spre exemplu de biologie, geografie, este editat la aceeaşi editură pentru ambele programe – română şi „moldovenească”, având o simplă remarcă, „… pentru şcolile cu predare în limba română” sau „… moldovenească”. Nu sunt acceptate de către ministerul educației de la Kiev nici manuale şi literatură artistică venite, ocazional, din Chişinău sau Bucureşti, considerate ca fiind necorespunzătoare cu programul de învăţământ din Ucraina. Majoritatea manualelor transcrise după cele ucrainene în limba română/moldovenească au vaste devieri în ceea ce priveşte traducerea, o bună parte din texte fiind traduse de nespecialişti, prin metode mot-a-mot.
Recent ați făcut un apel la solidaritate scenică în scopul promovării valorilor etnofolclorice româneşti în Basarabia Istorică. Ce v-a determinat să faceți acest apel?
Ne determină starea deplorabilă a inventarului scenic ale ansamblurilor folclorice de amatori de la sate. Am început cu un apel pentru colectarea de inventar – costume populare, încălţăminte pentru acestea – în sprijinul unicului ansamblu-promotor al folclorului românesc şi al limbii române din Sudul Basarabiei. Este vorba de Ansamblul Folcloric „Dor Basarabean” al casei de cultură din Utkonosovka/fosta Erdek-Burnu din raionul Ismail. Este unul din cele mai bune formaţii folclorice complete de amatori – orchestră, trupă de dans, grup solişti vocali – din regiunea Odesa, care a intrat în dizgraţia autorităţilor ucrainene după ce în 2004 a primit o donaţie de costume populare de la Guvernul României, costume care, firesc, conţin şi un brâu tricolor. Din 2004 şi până în prezent ansamblul n-a mai fost scos de către autorităţile de resort din Ucraina la marile manifestări culturale nici măcar până la Odesa, aşa cum obişnuiau cu mândrie să o facă atât direcţia regională de cultură, cât şi ministerul ucrainean de resort. Prin intermediul Asociaţiei „Basarabia” acest ansamblu este, ocazional, prezent la marile festivaluri folclorice din România. În Republica Moldova are până în prezent o singură participare la Festivalul Internaţional de Muzică „Mărţişor” din 2006. Cu această ocazie adresăm apelul mai ales ansamblurilor folclorice profesioniste româneşti de pe ambele maluri ale Prutului.
Există o cooperare între asociațiile românești din regiune?
Cu siguranţă există, ne sprijinim reciproc şi la nivel de asociaţii, în cadrul proiectelor fiind invitaţi să participe reprezentanţi ai diferitor asociaţii, dar şi personal, liderii ONG-urilor româneşti din zonă având o atitudine şi colaborare frăţească.
Ce planuri are Asociația „Basarabia” pentru viitorul apropiat?
Foarte probabil, până în toamna târzie vom monitoriza şi vom fi preocupaţi de implementarea noii Legi privind principiile politicii lingvistice din Ucraina în teritoriu, mai cu seamă în raioanele şi satele noastre din Bugeac. Dar sperăm să gestionam şi răspunsurile la apelul lansat pentru ansamblul „Dor Basarabean”, întrucât deja am fost contactaţi în acest sens de câteva ansambluri şi centre culturale din România.
Vă doresc succes și vă mulțumesc.
Un interviu realizat de Tatiana Bernevec pentru InfoPrut.
