Parlamentarul ucrainean de etnie română Ion Popescu, membru al Partidului Regiunilor şi vicepreşedinte al Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, susţine că noua lege ucraineană privind principiile politicii lingvistice garantează minorităţilor naţionale din Ucraina dreptul de a-şi folosi limba maternă, inclusiv limba română în cazul românilor din regiunea Cernăuţi, informează Interfax-Ucraina.
„Această lege, care a intrat în vigoare odată cu semnarea ei de către preşedintele ţării, a început să fie implementată în unele regiuni ale Ucrainei. De exemplu, în regiunea Cernăuţi, Consiliul Raional Herţa a decis deja să pună în aplicare legea respectivă, formând un grup de lucru care să studieze posibilităţile de utilizare a normelor acestei noi legi” – a explicat Ion Popescu. Parlamentarul a subliniat, totodată, că toţi primarii din localităţile aflate în raionul Herţa cunosc limba română şi că în fiecare localitate din acest raion există şcoli cu predare în limba română. În plus, Popescu a remacat că în şcolile cu predare în limba ucraineană din raionul Herţa, trebuie să fie introdusă şi studierea limbii române. „Astfel, în ceea ce priveşte accesul la educaţie în limba română, nu este nevoie de resurse suplimentare pentru implementarea legii privind principiile politicii lingvistice. În alte raioane din regiunea Cernăuţi unde localităţile sunt dens populate de vorbitori de limba română, în viitorul apropiat vor fi înfiinţate grupuri de lucru pentru a studia situaţia” – a precizat parlamentarul.
Ion Popescu a anunţat, pe data de 17 august, că românii din ţara vecină vor lua o decizie cu privire la punerea în aplicare a noii legi a limbilor minoritare şi regionale numai în urma unei dispoziţii venite din partea Guvernului, care să facă referire la mecanismele de aplicare a acestei legi. Deputatul, care este şi preşedinte al Uniunii Interregionale “Comunitatea românească din Ucraina”, a menţionat atunci că în dispoziţia Executivului ucrainean, care ar urma să apară abia după alegerile parlamentare de la sfârşitul lunii octombrie, ar trebui menţionată, în special, provenienţa resurselor bugetare cu care noua lege va fi pusă în aplicare (fonduri locale, raionale, regionale sau de stat).
Deşi, potrivit Departamentului pentru Românii de Pretutindeni, comunitatea românească din Ucraina (în special din regiunile Odesa, Cernăuţi şi Transcarpatia) reprezintă a treia etnie a ţării după numărul de locuitori, numărând circa 410.000 de persoane, datele de la recensământul ucrainean din 2001 arată că “pe teritoriul Ucrainei locuiesc doar 151.000 de etnici români, reprezentând doar 0,3% din populaţia ţării şi fiind abia a şaptea minoritate etnică din această ţară. La ultimul recensământ, 92% dintre cei care s-au declarat etnici români au recunoscut că limba lor maternă este româna, 6% – ucraineana şi 1,5% – rusa.
Legea cu privire la principiile politicii lingvistice în Ucraina permite utilizarea oficială a limbilor regionale în activitatea administraţiei publice locale, în cazul în care 10% din totalul populaţiei dintr-un teritoriu este vorbitoare a unei limbi minoritare. Potrivit noii legi, în contextul normelor Cartei europene a limbilor regionale sau minoritare, măsurile pentru utilizarea acestora pe teritoriul Ucrainei vizează un număr de 18 limbi: rusa, belarusa, bulgara, armeana, găgăuza, idiş, tătaro-crimeeana, moldoveneasca, germana, greaca modernă, poloneza, rroma (ţigăneasca), româna, slovaca, maghiara, ruteana şi dialectele karaim şi crâmceac. Limba regională sau minoritară urmează să fie folosită în teritoriu în activitatea autorităţilor locale de stat, a administraţiilor locale şi va fi aplicată în instituţiile de învăţământ şi în alte sfere ale vieţii sociale. Documentul stabileşte că actele organelor supreme ale puterii de stat sunt adoptate în limba ucraineană şi publicate oficial în limba de stat, rusă şi în alte limbi regionale sau minoritare. Orice informaţie despre posesorul unui act de identitate sau alt document care îl înlocuieşte este emis în limba ucraineană şi în una dintre limbi regionale sau minoritare. Proiectul de lege a fost adoptat de către Rada Supremă pe data de 3 iulie 2012 şi a fost semnat de preşedintele Viktor Ianukovici pe 8 august. În aceeaşi zi, partidele de opoziţie au declanşat mai multe proteste în Ucraina, acestea susţinând că legea este una anti-ucraineană şi că, prin acest demers se doreşte, de fapt, ca limbii ruse să i se acorde statut de a doua limbă de stat, pe lângă ucraineană.
Între timp, grupul de lucru înfiinţat de preşedintele Viktor Ianukovici pentru examinarea şi, dacă este cazul, amendarea noii legi, a elaborat o nouă variantă a documentului, care nu mai prevede un statut regional pentru limbile minorităţilor, ci sugerează doar măsuri de protecție a acestora, în cazul în care într-un anumit teritoriu locuiesc cel puțin 30% vorbitori ai unei limbi minoritare. Acest grup de lucru a fost creat prin ordinul preşedintelui Viktor Ianukovici, la 8 august, după semnarea legii privind principiile politicii lingvistice şi este condus de vicepremierul şi ministrul sănătăţii, Raisa Bohatiriova. Grupul este format din 42 de membri, care au fost împărţiţi în două echipe, conduse de fostul președinte ucrainean Leonid Kravciuk și de rectorul Universității Naționale „Taras Şevcenko”, Leonid Guberski.
Autor: Horia Ivanciuc, pentru InfoPrut
