Primarul localităţii, Serghei Tugu, susţine că, prin decizia de a acorda limbii române statut regional, deputaţii din Consiliul local au pus umărul la „păstrarea şi dezvoltarea limbii materne a majorităţii locuitorilor”. Prin urmare, deputaţii au decis să legalizeze limba română în cadrul activităţilor Consiliului, în special utilizarea acesteia în timpul şedinţelor. Documentaţia, însă, va fi în continuare elaborată în limba ucraineană. Edilul a ţinut să precizeze că, în timpul ultimei şedinţe, deputaţii au avut neclarităţi legate de punerea în aplicare a noii legii referitoare la principiile politicilor lingvistice ale Ucrainei, aceştia neştiind cum ar trebuie să denumească limba – română sau moldovenească, deoarece unii dintre localnici îşi spun moldoveni, iar alţii, români. „Astfel, în hotărâre am menţionat că este vorba de limba română şi am trecut în paranteze ‘moldovenească’. Oricum, acest demers nu va aduce nicio schimbare în Tărăsăuţi, pentru că românii şi ‘moldovenii’ reprezintă 95% din populaţia satului. Oamenii comunică în limba lor maternă şi în viaţa de zi cu zi, şi atunci când doresc să se adreseze Consiliului local. Documentaţia, însă, se face doar în limba oficială a statului, ucraineana” – a precizat Serghei Tugu.
Primarul a mai remarcat că în Tărăsăuţi nu există unanimitate în ceea ce priveşte limba de predare în şcoala din localitate. Aceasta este cunoscută ca fiind moldovenească, însă, chiar şi aşa, ne lipsesc manualele, iar elevii din clasele mari au unele cărţi doar în limba ucraineană. În plus, unii părinţi vor pentru copiii lor educaţie în limba ‘moldovenească’, iar alţii, ca elevii să cunoască mai bine ucraineana, pentru a-şi putea continua studiile în limba statului. Tărăsăuţi, unul dintre cele mai mari sate din raionul Noua Suliţă, cu 5,2 mii de locuitori, este prima localitate din Nordul Bucovinei care a recunoscut statutul regional al limbii române.
Consiliul local Tărăsăuţi a decis recunoaşterea statutului regional pentru limba română deşi, în urmă cu o lună, parlamentarul ucrainean de etnie română Ion Popescu a declarat că românii din Ucraina vor lua o hotărâre privind punerea în aplicare a noii legi doar în urma unei dispoziţii din partea Guvernului de la Kiev, care să facă trimitere la mecanismele de aplicare a acestei legi. Potrivit deputatului, care este şi preşedinte al Uniunii Interregionale “Comunitatea românească din Ucraina”, în dispoziţia Executivului ucrainean, care ar urma să apară abia după alegerile legislative din octombrie, ar trebui menţionată mai ales provenienţa resurselor bugetare cu care noua lege va fi pusă în aplicare (fonduri locale, raionale, regionale sau de stat).
Legea cu privire la principiile politicii lingvistice a Ucrainei, adoptată de Rada Supremă de la Kiev pe data de 3 iulie, permite utilizarea oficială a limbilor regionale/minoritare în activitatea administraţiei publice locale, în cazul în care 10% din populaţia unui teritoriu este vorbitoare a unei limbi minoritare. Noua lege prevede măsuri pentru utilizarea oficială în cazul a 18 limbi: rusa, belarusa, bulgara, armeana, găgăuza, idiş, tătaro-crimeeana, moldoveneasca, germana, greaca modernă, poloneza, rroma (ţigăneasca), româna, slovaca, maghiara, ruteana şi dialectele karaim şi crâmceac. Deşi primarul din Tărăsăuţi a precizat că documentaţia va fi elaborată în continuare doar în limba ucraineană, legea prevede, totuşi, că „documentele organelor supreme ale puterii de stat sunt adoptate în limba ucraineană şi publicate oficial în limba de stat şi în limba minoritară”. Potrivit noii legi, limba minoritară/regională poate fi folosită în teritoriu în activitatea autorităţilor locale de stat, a administraţiilor locale şi, de asemenea, poate fi aplicată în instituţiile de învăţământ şi în alte sfere ale vieţii sociale. „Orice informaţie despre posesorul unui act de identitate sau alt document care îl înlocuieşte este emis în limba ucraineană şi în una dintre limbi regionale sau minoritare” – se arată în Legea cu privire la principiile politicii lingvistice a Ucrainei.
Adoptarea acestei legi de către Parlamentul de la Kiev a declanşat o serie de proteste în rândul societăţii civile ucrainene, iar opoziţia susţine că legea este una anti-ucraineană şi că toate aceste demersuri s-au făcut pentru ca limbii ruse să i se acorde statut de a doua limbă de stat. De la intrarea în vigoare a noii legi, limba rusă, de exemplu, a primit statut regional în oraşele Ismail, Odesa, Sevastopol, Harkov, Herson, Nikolaev, Zaporojie, Lugansk şi în regiunile Dnepropetrovsk, Doneţk, Zaporojie, Lugansk, Odesa, Herson şi Nikolaev. Limba maghiară, de asemenea, a fost declarată limbă cu statut regional în Berehove, un oraş din regiunea Transcarpatia, unde din 25,5 mii de locuitori, 12,8 mii sunt de maghiari.
Autor: Horia Ivanciuc, pentru InfoPrut
