Interviu cu Viorel Chivriga, vice-președinte al Partidului Acțiunea Democratică (PAD) pentru portalul InfoPrut. Acest interviu se concentrează pe principalele amenințări la adresa securității economice a Republicii Moldova, problemele cu care se confruntă domeniul agricol, precum și oferirea de recomandări pentru actuala guvernare pentru a îmbunătăți relațiile bilaterale cu statele vecine.
InfoPrut: Care sunt principalele amenințări și riscuri la adresa securității economice a Republicii Moldova?
Viorel Chivriga: Securitatea economică a Republicii Moldova este supusă periodic unor amenințări, care periodic zdruncină serios economia țării. Riscurile, care planează asupra economiei au drept origine slăbiciunea unor sectoare importante, cum ar fi sectorul energetic, agricol, industrial, dar şi lipsa unui sistem performant de gestionare a situaţiilor de risc.
Ca exemplu, securitatea energetică a țării a fost amenințată de mai multe ori. I-ar în câteva rânduri, s-a ajuns şi la sistarea livrării gazelor în Republica Moldova. Ca urmare, mai multe entități economice și-au sistat activitatea, iar o parte considerabilă a consumatorilor casnici au rămas fără gaze în perioada rece a anului. O amenințare mare o constiutuie și prețurile exagerate a gazelor livrate de către concernul Gazprom în R. Moldova, practicile de șantaj utilizate de partea rusă, dar și dependența totală a R. Moldova de livrările de resurse energetice din Federația Rusă.
Pe de altă parte, securitatea alimentară a țării este deseori amenințată datorită instabilității producției agricole, randamentelor reduse și vulnerabilității sectorului în fața intemperiilor naturale. Este cazul de menționat aici, că randamentele în R. Moldova sunt de câteva ori mai mici decât în Europa de Vest și mai reduse decât în statele din regiune. Totodată, există mari probleme legate de competivitatea produselor agroalimentare moldovenești datorită costurilor mari de producere, inputurilor necalitative, tehnologiilor depășite, etc.
Nu trebuie să uităm, că Republica Moldova este extrem de vulnerabilă la dezastrele naturale. Un studiu al Institutului pentru Mediu şi Securitate Umană din cadrul ONU arată, că Republica Moldova împreună cu Bosnia şi Herţegovina sunt cele mai vulnerabile ţări la acest capitol şi doar amplasarea geografică favorabilă le salvează. Raportul ONU arată că Moldova nu este pregătită să prevină, să gestioneze şi să se adapteze în caz de calamitate naturală. Deși autoritățile de pe loc nu sunt de acord cu aceasta, ele sunt primele care solicită ajutor la producerea intemperiilor de orice gen. Asta s-a întâmplat în anii 2003, 2007 și în anul curent.
InfoPrut: Are statul Republica Moldova capacitățile necesare pentru a face față noilor provocări și riscuri la adresa securității economice și sociale ale cetățenilor moldoveni?
Viorel Chivriga: Pentru a riposta riscurilor în adresa securității economice și sociale ale cetățenilor moldoveni este necesar de a realiza reforme serioase în economie, care ar permite diminuarea decalajului de dezvoltare existent între statul nostru și statele vecine. În ceia ce privește securitatea alimentară, exista posibilități de a majora randamentele de 2 – 3 ori, de a reduce prețurile prin diminuarea costurilor de producere în agricultură, de a readuce în circuitul agricol suprafețe importante de terenuri agricole (circa 25 – 30 % din suprafața terenurilor cu destinație agricolă din țară).
În domeniul energetic este necesar de a diversifica sursele de aprovizionare cu resurse energetice, de a lucra serios în domeniul eficienței energetice, de a promova insistent formele alternative de producere a energiei. Este imperios de a participa la proiecte comune împreună cu partenerii regionali.
Unele lucruri încep să se miște și aduc rezultate foarte bune. Ca exemplu, lucrările de construcţie a conductei de interconectare a sistemului de transport al gazelor din Republica Moldova cu sistemul de transport al gaze din România, pe direcţia Ungheni-Iaşi, sunt deja o realitate. Interconexiunea sistemului naţional de gazoduct cu cel român este o oportunitate mare de diversificare a furnizorilor de gaze, neglijată de partea moldoveană în ultimii 20 de ani, și care ar fi ajutat foarte mult Republica Moldova în situațiile critice din anii 2006 și 2009.
Pe de altă parte, numai într-un an de zile s-a făcut mai mult decât în ultimii 20 de ani, în direcția implementării unor proiecte în domeniul energiei regenerabile. Aș aduce și exemplul Proiectului Energie şi Biomasă, finanţat de Uniunea Europeană în parteneriat cu Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD), care a produs o adevărată revoluție în mediul rural. În 2012, 72 de școli, grădinițe, centre comunitare rurale vor fi încălzite cu energie din biomasă. În total, peste 15.000 de oameni vor beneficia direct de noua sursa energetică. Până în 2014, peste 130 de sate din toate raioanele republicii vor dispune de sisteme de furnizare a energiei din biomasă, cu potențial de replicare în toată țara.
Sunt și alte oportunități, care cu câțiva ani în urmă erau considerate utopii adevărate, precum importul gazului natural lichefiat, producerea biogazului, sursele de energie noi și regenerabile (biomasa, energia solară, energia vântului, hidroenergia, pila fotovoltaică etc). Dar, pentru a avea o schimbare adevărată în sectorul energetic mai avem nevoie de ceva: de transfer de experiență, expertiză și tehnologii moderne în domeniul energetic.
InfoPrut: Care sunt principalele restanțe ale actualei guvernări în acest domeniu?
Viorel Chivriga: Restanțe sunt multe. Este un paradox, dar nici Guvernul în unele cazuri nu știe ce-și dorește. Numai două exemple. Are guvernul nostru un plan de activitate, în care la agricultură este stabilit un sigur indicator de impact al reformelor – creșterea productivității culturilor agricole cu 7%. Banal, dar instituțiile statului o să transpire mult, ca să stabilească dacă acest indicator a fost realizat. Pe de altă parte, dacă trecem la sectorul energetic, construcția gazoductului Iași – Chișinău trebuia să fie deja finalizată. Consider, că restanța Guvernului este nefinalizarea reformelor promise. Este o situație gravă, când demonopolizarea sectoarelor economice trenează, când mediul de afaceri devine insuportabil, când politicul presează economia și când reformele economice sunt uitate.
InfoPrut: Ce soluții pot oferi reprezentanții societății civile pentru depășirea amenințărilor la adresa securității economice și sociale?
Viorel Chivriga: Câțiva ani în urmă, IDIS Viitorul a elaborat o platformă agricolă cu titlu de proiect, care a fost propusă autorităților din România și Republica Moldova. Aceasta a fost agreată de oficialii de la MADR, de agenții economici din Romania și Moldova, dar nu a trezit interes pentru cei din guvernul Moldovei. Aceasta de fapt prevedea crearea unei platforme agricole comune moldo-române, menite să asigure sprijin concret autorităţilor publice din Republica Moldova în vederea organizării agriculturii naţionale după modelul agricol european, în baza unor politici fundamentate şi reforme structurale. Soluții de acest gen sunt oferite cu duiumul. Din păcate, autoritățile statului sunt rigide și devin flexibile numai în cazul când dau cu oiștea în gard.
InfoPrut: Republica Moldova – stat agrar. Actuala viziune despre politica agricolă și conceptualizarea acesteia este corectă sau este un domeniu care suferă de multe carențe?
Viorel Chivriga: Nu există o viziune clară privitor la viitorul agriculturii. Sectorul agricol a parcurs un traseu în care multe reforme au fost ratate, iar ca poziționare, agricultura pierde rapid teren în fața altor sectoare economice. De fapt, acest sector poate fi modernizat și asta trebuie să se urmărească. Cred, că este actual ceia ce am propus până la apariția actualei guvernări. Avem nevoie de instituţii şi politici agricole eficiente pentru modernizarea agriculturii, și trebuie să asigurăm securitatea alimentară prin producții sporite și stabile, datorate creşterii competitivităţii întreprinderilor agricole şi performanţelor acestora. Există un potențial foarte mare în sector, care nu este valorificat.
InfoPrut: Ce pot face instituțiile statului pentru a spori interesul micilor producători pentru cooperarea cu vecinii (Ucraina, România)?
Viorel Chivriga: Sunt câteva condiții cheie pentru a stimula interesul micilor producători pentru cooperarea cu vecinii. În primul rând, trebuie să existe un interes sporit din partea autorităților pentru a crea conexiuni pentru comunitățile de afaceri existente în statele din regiune. Oportunități sunt foarte multe. Ca exemplu, în prezent, după 20 de ani de inacțiune și de oprimare a comerțului transfrontalier, autoritățile din Moldova și Ucraina au demarat negocieri pentru semnarea unui acord privitor la comerțului transfrontalier între ambele state. Pe de altă parte, în ultimul timp, în România și R. Moldova sunt organizate regulat forumuri investiționale, mese rotunde cu participarea IMM-urilor, dar și alte evenimente cu participarea decidenților, dar și a reprezentanților comunității de afaceri. Nu mai puțin importantă este crearea unor condiții avantajoase pentru afaceri și invesții, prin îmbunătățirea climatului de afaceri. Dar, cel mai important este apariția încrederii în rândul oamenilor de afaceri că se poate lucra împreună și că afacerile comune pot fi profitabile și sunt de durată lungă.
InfoPrut: Credeți că relația bilaterală România – Republica Moldova este valorificată suficient în contextul apropierii de Uniunea Europeană?
Viorel Chivriga: Relația bilaterală România – Republica Moldova nu este valorificată la maximum. Nu există proiecte comune de anvergură cunoscute. Cele vehiculate la moment, sunt în stare incipientă. Pe de altă parte, până la aderarea României la Uniunea Europeana au fost ratate mai multe posibilități de a apropia ambele state. Nu a fost valorificat la maximum nici acordul de liber schimb, care a fost abolit după aderarea României la UE. A existat permanent și o rezistență mare la accederea companiilor romanești la procesul de privatizare a activelor din R. Moldova. Nu a fost valorificat suficient de către companiile romanești și potențialul R. Moldova ca punte de intrare pe piața statelor CSI. Nu mai vorbesc și de unele cataclisme în relațiile bilaterale, cum ar fi de exemplu introducerea unilaterală de vize pentru cetățenii români cu câțiva ani în urmă. Și toate astea, în condițiile în care România a susținut permanent R. Moldova în situațiile de criză.
