La Târgoviște a avut loc la 29 octombrie masa rotundă cu tema “Republica Moldova și Țările Baltice: drumul de la independență” şi lansarea volumului “Regimul post-totalitar din Republica Moldova (1990-2012)” de Dorin Cimpoeșu.
La evenimentul găzduit de Biblioteca Multimedia a Universității “Valahia” din Târgoviște au participat istoricii lect.univ.dr. Dorin Cimpoeșu, Academia de Poliție “Al. I. Cuza”, Facultatea de Arhivistică, dr. Gheorghe E. Cojocaru, Institutul de Istorie, Stat şi Drept al Academiei de Ştiinţe a Moldovei, dr. Alexandru Ghișa, Ministerul Afacerilor Externe, prof.univ.dr. Ion Șișcanu, Universitatea de Stat din Cahul şi Universitatea “Dunărea de Jos” din Galați, conf.univ.dr. Silviu Miloiu, Asociația Română pentru Studii Baltice și Nordice şi Universitatea “Valahia” Târgoviște.
Manifestarea s-a bucurat de prezența prof.univ.dr. Ion Stanciu, directorul Centrului “Grigore Gafencu”, a dr. Pârvan Dobrin, directorul Direcției Județene Dâmbovița a Arhivelor Naționale, a dl. Dan Mărgărit, directorul Editurii Cetatea de Scaun și a unor cadre didactice universitare, cercetători, studenți, masteranzi şi doctoranzi.
Redăm în continuare impresiile unui participant la acest eveniment:
,,Plumb
Dormeau adânc sicriele de plumb,
Si flori de plumb si funerar veștmînt –
Stam singur în cavou… și era vînt…
Și scîrțiiau coroanele de plumb.
Dormea întors amorul meu de plumb
Pe flori de plumb, și-am început să-l strig –
Stam singur lânga mort… și era frig…
Și-i atîrnau aripile de plumb.
(GEORGE BACOVIA)
O zi cu ceață și cu mult ”plumb„ ce-ți apasă sufletul, o dată neagră în calendarul românismului, care acum 20 de ani îi trecea în neființă pe martirii Ion și Doina Aldea Teodorovici, ca astăzi să-l răpească și pe ”ostașul limbii române” Valentin Mândăcanu.
Acest ”plumb” m-a întâmpinat de la intrarea în sala, unde avea să aibă loc masa rotundă cu tema: “Republica Moldova și Țările Baltice: drumul de la independență”. După ce, parcă intenționat, frigul ne-a străpuns tot corpul preț de un sfert de oră în așteptarea invitaților la dezbatere, iată că se facea puțină lumină și pe fețele celor din sală, începea prezentarea personalităților, care trebuiau să rostească câte un discurs. Discursuri despre trecutul Basarabiei, despre ocupația sovietică, deznaționalizare și deportări și nu în ultimul rând, despre asemănările dintre politica dusă de URSS în țările baltice și actuala Republică Moldova. S-a discutat despre renașterea națională din Moldova între anii 89-91 și colaborarea cu personalitățile renașterii naționale din Lituania. Vorbele frumoase ale istoricilor au mai încălzit sala rece, dar parcă acest ”plumb” al toamnei le era piatră de temelie în tot ceea ce rosteau, vorbeau despre o istorie parcă fără viață, fără scânteia speranței de unificare, care trebuia să rămână în mintea celor prezenți la această masă rotundă. Aici fiind prezenți viitorii intelectuali ai acestui neam studenți, masteranzi, doctoranzi, etc.
Chiar și unii dintre invitații de onoare a acestei dezbateri nu-și ascundeau convingerea că unirea celor DOUĂ ROMÂNII nu poate avea loc în contextul actual, modelul german de unificare fiind combătut cu argumente precum că ,,noi nu suntem germani”. Pe unii dintre ei nu-i fascinează nici mișcarea națională, care ia amploare datorită Platformei Civice Acțiunea 2012 în colaborare cu alte entități, remarcând că s-ar putea multe de criticat la adresa acestei mișcări și că dorința lor nu poate fi realizată de curând. După enunțarea celei mai plauzibile, după părerea lor, modalitate de unificare a celor două state românești, adică prin integrarea Republicii Moldova în UE, încetul cu încetul s-a ajuns la concluzia că nici această posibilitate nu ar avea sorți de izbândă, dat fiind contextul politic actual al RM.
Într-un final, nu prea știu ce a conștientizat publicul prezent la dezbatere, dacă o voce a răspuns la o întrebare, precum că: ”România nu e pregătită să dea un preț pentru recuperarea Basarabiei”. Astfel, mesajul lipsit de viață nu a putut aprinde scânteia din inimile românilor, care au fost lipsiți de știința și conștiința, că dincolo de Prut e PĂMÂNT ROMÂNESC locuit de români.
Sper, să putem da jos plumbul de pe conștiința națională a multor români și ca într-un viitor apropiat să putem realiza UNIREA!”.
