Ieri, 05 noiembrie 2012, publicația Lenta PMR a publicat în exclusivitate un interviu cu președintele Parlamentrului Republicii Moldova, Marian Lupu. În timpul interviului au fost abordate mai multe subiecte actuale, printre care se regăsesc perspectivele cooperării interparlamentare, precum și teme economice, socio-culturale, menținerea păcii.
Întrebat care sunt perspectivele dezvoltării relațiilor dintre Republica Moldova și Transnistria și care sunt factorii care pot garanta stabilitatea, Marian Lupu a răspuns că domeniul politic nu este unul abstract. El este făcut de oameni. Așadar, el depinde de aceștia. Iată de ce pacea, stabilitatea, dialogul, înțelegerea reciprocă și soluția – se află în mâinile politicienilor de la Chișinău și Tiraspol.
”În ceea ce privește perspectivele pentru următorii 5 – 10 – 20 de ani: văd o perspectivă pașnică, constructivă, bazată pe înțelegere reciprocă, orientată spre soluționarea problemei cheie, care există în regiune aproape 20 de ani. Trebuie să depășim viziunile diferite și lipsa de unitate,” a declarat președintele legislativului de la Chișinău, adăugând că vede această perspectivă în contextul consolidării acelor avantaje, care vor duce într-un final la soluționarea diferendului transnistrean. Cei care vor avea de câștigat vor fi cetățenii. Rolul central în găsirea unei soluții îl are clasa politică de la Chișinău și Tiraspol. Conflictul transnistrean nu este unul etnic sau religios.
Dacă se va face o analiză comparativă a componenței etnice pe ambele maluri ale Nistrului se va putea observa cu ușurință că tabloul este mai mult sau mai puțin același, a mai adăugat Marian Lupu.
Conflictul este unul al ideologiilor diferite, care pot fi depășite. Găsirea unei soluții optime nu poate avea loc pentru că lipsește voința politică, care adesea e condiționată de procese interne, puternic influențate din exterior.
În ceea ce privește un eventual statut al Transnistriei în componența Republicii Moldova, președintele legislativului Marian Lupu a declarat că regiunea trebuie să aibă un statut special și nicio persoană de pe ambele maluri ale Nistrului nu contestă acest aspect al problemei. În acest moment trebuie să se ia decizia ce fel de statut i se va oferi Transnistriei.
Există dialog pentru găsirea unei soluții de rezolvare a conflictului transnistrean la nivel de instituții executive, există dialog și în cadrul formatului de negociere 5+2, dar nu trebuie să fie ignorat și rolul pe care îl are componenta legislativă. Dialogul trebuie să fie foarte larg și să cuprindă atât cercurile executive, cât și pe cele legislative, dar și reprezentanți ai societății civile. Dialogul la nivel legislativ nu trebuie să înlocuiască formatul de negociere 5+2, ci să îl completeze. Rolul componentei legislative este de a contribui la crearea unor condiții mai bune pentru comunicare și de a contribui la înțelegerea reciprocă.
Întrebat fiind care ar avantajele orientării spre Est sau Vest ale Republicii Moldova, Marian Lupu a răspuns că el înțelege poziționarea geografică a statului altfel decât colegii săi. Șeful legislativului de la Chișinău a punctat mai multe avanteje ale integrării în cadrul CSI. Printre acestea el a menționat regimul de vize liber, semnarea Acordului pentru crearea Zonei de Comerț Liber în cadrul CSI.
Marian Lupu este de părere că trebuie să fie găsit un echilibru între formele de integrare regională, pentru că ambele modele economice oferă anumite avantaje. Atât Uniunea Europeană, cât și CSI sunt organizații, care oferă beneficii Republicii Moldova. Trebuie să fie găsită o soluție echilibrată între cele două forme de integrare economică regională.
Moldova nu dispunele de resursele necesare pentru a fi acea punte de legătură între Uniunea Europeană și Uniunea Eurasiatică a lui Vladimir Putin, a confirmat Marian Lupu. În ceea ce privește Comunitatea Economică Eurasiatică, trebuie să se înțeleagă că aceasta este o structură care a apărut în anul 2000 și este distinctă de Uniunea Vamală Belarus – Kazahstan – Rusia. Ea va continua să existe până în anul 2013, după care va fi cel mai probabil inclusă în Proiectul Uniunii Eurasiatice.
În cadrul aceliași interviu, Marian Lupu, a ținut să sublinieze și faptul că el nu susține ideea ieșirii Republicii Moldova din cadrul CSI, ci, dimpotrivă, ar trebui să acționeze în direcția întăririi pozițiilor sale în cadrul acestei structuri regionale.
La întrebarea cât de periculoși sunt liberalii și unioniștii pentru interesele Tiraspolului, Chișinăului, Kievului și Moscovei, președintele legislativului a răspuns că în calitatea sa de cetățean și om politic nu este de acord cu faptul că Republica Moldova este un proiect temporar:
”Statalitatea Republicii Moldova ne-a fost dată de istorie și Dumnezeu și ea va fi păstrată, consolidată și dezvoltată.”
Cei care consideră că Republica Moldova este un proiect temporar greșesc și speculează cu ideea că mai devreme sau mai târziu acest stat își va pierde statalitatea și asta deoarece ea nu depinde de dorința unuia sau a doi politicieni. Statalitatea se bazează pe conștiința majorității cetățenilor săi.
