În ultimul timp se discută tot mai mult asupra șanselor pe care le are Marian Lupu de a deveni Președinte. După ce s-a reconstituit AIE, presei de pe malurile Bâcului nu i-a rămas decât să-i caute pe deputații comuniști care-i vor îndeplini marele vis lui Lupu. Unii dintre ”monștrii sacri” ai gazetăriei de la Chișinău, editorialiști de viță veche, chiar ne-au asigurat că Lupu va fi ales încă din primul tur, iar comuniștii vor face coadă la cabinele de vot pentru a-l vota pe acesta.
Eu nu sunt deloc atât de optimist pe cât sunt editorialiștii și analiștii noștri, mai ales atunci când îmi amintesc că tot ei sunt acei ce cu un an și jumătate în urmă ne dădeau asigurări că țara va avea Președinte și că PCRM se va dezmembra în câteva luni. Argumentele cu care vin acum sunt cam aceleași pe care le invocau și în 2009, sigur, readaptate un pic la realitățile de astăzi.
1. PCRM să voteze pentru binele țării
Unul dintre scenariile care se vehiculează este legat de ”înțelepciunea” unor membri PCRM, care ar fi gata să renunțe la frustrările pe care le trăiesc, iar de dragul depășirii crizei politice sunt gata să-și dea votul pentru Lupu. Nu pot să mă exprim în legătură cu înțelepciunea membrilor PCRM, dar felul în care s-a comportat Lupu și PD-ul pe parcursul lunii decembrie, mă fac să cred că nu există deputat PCRM care să nu-l urască de moarte pe liderul PD. Atunci când te joci cu nervii oamenilor precum a făcut-o Lupu pe parcursul unei luni de zile, când i-a asigurat pe comuniști că va face alianță de centru-stânga, pentru a se suci brusc în ultima clipă, cred că ai șanse foarte mici să mai fii votat de aceștia.
Cred că Lupu ar fi avut șanse mult mai mari de a fi ales Președinte dacă ar fi mers imediat pe formarea AIE-2. Felul în care s-a jucat liderul PD cu Voronin și colegii acestuia, cu siguranță au alimentat și mai mult ura pe care o nutreau comuniștii asupra sa, după ”trădarea” din 2009. Așa că, șansele ca vreun membru PCRM să-l voteze pe Lupu doar de dragul trecerii peste criza politică mi se par a fi egale cu zero.
2. PCRM va vota pentru a nu pierde din electorat
Un alt motiv care i-ar determina pe comuniști să-l voteze pe Lupu, în opinia analiștilor noștri, este legat de percepția electoratului în cazul în care comuniștii vor provoca din nou anticipate. În opinia unora, comuniștii ar trebui să voteze pentru că, electoratul lor i-ar taxa dacă se vor face vinovați de provocarea anticipatelor în 2011. Vezi Doamne, electoratul comunist se va lumina brusc în 2011 și va vota cu alte partide, numai nu cu PCRM.
Nu prea cred în ”luminarea” bruscă a creierelor care votează cu PCRM. Mai degrabă aș credea în ”luminarea” lor după 4 ani. Pentru că după 4 ani de opoziție a PCRM, când Voronin va fi mult mai în vârstă și mai slăbit, iar migrările spre alte partide vor fi inevitabile, cu siguranță rezultatele comuniștilor vor fi unele foarte modeste. Iar dacă PCRM mai are vreo șansă să rămână principalul partid din țară, atunci asta e legată de eventualele anticipate din 2011. Într-o asemenea conjunctură pierderile ar fi minore, incomensurabil mai mici decât după 4 ani.
3. Plahotniuc va găsi voturi
Un alt scenariu, care, după mine, are și șansele cele mai mari de realizare, este legat de influența pe care o are Plahotniuc printre membrii PCRM. Acest scenariu e invocat de editorialiștii noștri doar cu o jumătate de gură, pentru că, vezi Doamne, atunci când ești editorialist ori analist, nu poți să afirmi cu voce tare că ditamai prim-vicepreședintele Parlamentului e gata să taie-n carne vie (la propriu) pentru a găsi doi comuniști să-l voteze pe Lupu.
Din păcate, șansele lui Lupu de a deveni Președinte depind tocmai de Plahotniuc și de felul în care acesta își va aminti de vechile sale obiceiuri de ”om de afaceri controversat” și va pune la treaba Procuratura și CCCEC-ul pentru a-i motiva pe comuniști să participe la vot.
Totuși, țin să le amintesc celor ce acum își freacă mâinile la gândul că Plahotniuc va șantaja și amenința pentru a găsi ”Voturile de Aur”, ce făceau ei în mai 2009 și cum blamau metodele comuniștilor de a găsi prețiosul vot. Adică pentru domnii editorialiști erau absolut inacceptabile metodele de șantaj ale comuniștilor pentru a găsi ”Votul de Aur”, dar sunt foarte ok aceleași metode venite din partea lui Plahotniuc. Nebănuite sunt căile Domnului și tare schimbători sunt unii…
4. Demiterea guvernului Filat
Ultimul scenariu care a început să capete ecouri tot mai mari, e legat de votarea masivă de către comuniștii a candidaturii lui Lupu, ca în toamna lui 2011, Filat să fie demis și să urmeze formarea unui guvern PCRM-PD.
Pare a fi o versiune bine gândită, ”coaptă” de comuniști și democrați în perioada ”negocierilor”. După mine, deși ar putea fi pus în practică, acest scenariu nu are șanse de realizare. În primul rând, pentru că dacă PD ar fi avut asemenea intenții ar fi putut să le ducă la îndeplinire încă din 2009. Plus la astea, un asemenea scenariu riscă să-i șifoneze rău de tot imaginea lui Lupu și chiar să provoace instabilități mari în societate. Poate chiar mai grave decât în aprilie 2009. Nu-l cred în stare pe Lupu să-și asume asemenea riscuri.
În concluzie, cred că în 2011 sunt șanse mai mari de a avea anticipate decât Președinte. Totuși, dacă Lupu va fi ales, aceasta se va datora în mare parte lui Plahotniuc. Și asta ar putea să ne coste.
Sursa: Alex Cozer
