De asemenea, doamna Măriuca Vulcănescu, fiica cea mică a lui Mircea Vulcănescu, una dintre personalitățile culturale reprezentative pentru perioada interbelică românească, și-a exprimat sentimentele față de românii din Basarabia și dorința de a vedea cele două teritorii unite.
Cercetarea de față este rezultatul parteneriatului dintre Centrul European de Studii în Probleme Etnice al Academiei Române și Institutul „Eudoxiu Hurmuzachi” pentru Românii de Pretutindeni, fiind realizată cu sprijinul Departamentului pentru Românii de Pretutindeni. Obiectivul principal al demersului a fost reprezentat de „determinarea câtorva trăsături identitare la nivelul tinerilor basarabeni care studiază în România”. Menționăm că eșantionul cercetării a cuprins 450 de respondenți, studenți basarabeni care studiază în România, accentul fiind pe pus pe principalele centre universitare: Iași, Cluj-Napoca, București, Timișoara, Galați. Dat fiind că realitatea socială este mult mai complexă decât modul în care este decupată pentru a întreprinde o cercetare sociologică, proiectul a inclus la nivel metodologic trei niveluri de analiză, atât cantitavă și calitativă, cât și analiza hărților mentale ale subiecților.
Studiul relevă faptul că principala problemă a tânărului basarabean care vine la studii în România este faptul că acesta „este rapid cuprins de gândirea schematică, de tip clişeu, axat în jurul „multiculturalismului”, susține prof. Baltasiu. Mai mult, „bursa nu este încadrată într-un proiect identitar mai amplu”; în același timp, se resimte lipsa unor „turori-tutoriale privind integrarea în spaţiul de adopţie, atât cel universitar cât şi din perspectiva, mai generală, a administraţiei locale şi a vieţii urbane ”, conchide directorul Centrului European în Probleme Etnice.
În continuare, vom încerca să prezentăm un tablou general, așa cum reiese din raportul acestei cercetări. Ne vom opri cu precădere asupra profilul tânărului basarabean care studiază în România, a utilității bursei, dar vom menționa și aspectele legate de raportarea la Celălalt, în cazul acesta, raportarea la elementul rusesc.
1. Profilul studentului basarabean aflat la studii în România
Principala idee subliniată de prof. Baltasiu se referă la faptul că în ceea ce privește coordonatele comportamentale, acestea au ca „axă destinul comun al românilor și Europa”. De pildă, 64% dintre tinerii intervievați privesc Uniunea Europeană drept preocupare importantă în momentul de față, iar „peste jumătate dintre tinerii intervievaţi ştiu că există un destin comun al tuturor românilor, susţinând Unirea (65,7%)”, așa cum reiese din raport.
Un alt aspect demn de luat în seamă este modul în care tinerii basarabeni se definesc pe ei înșiși, astfel că „peste 80% se consideră români fie prin autoidentificare directă, fie în cadrul unei identificări de tipul basarabean-român-moldovean”.
În raport se notează existența unui fenomen de recuperare a spaţiului limbii române, având ca principali piloni școala și familia: 87,8% din cei intervievați vorbesc limba română la școală și 66% în familie.
„Dacă luăm în considerare faptul că aşa numită „limbă moldovenească” nu este decât un aspect ideologic al limbii române, atunci observăm că limba română este „limbă de comunicare predominantă în şcolile din R. Moldova.”
2. Raportarea la Celălalt
În ceea ce privește raportarea la Celălalt, conform raportului, puterea de atracție a spațiului cultural și lingivistic rusesc este destul de scăzută pentru tinerii basarabeni. Dacă luăm în considerare faptul că noțiunea de Celălalt ia forma „străinului” atunci când este perceput ca factor de angoasă colectivă, atunci trebuie să remarcăm că tinerii basarabeni resimt dificultățile legate de viitor, dat fiind că Basarbia încă este un teritoriul aflat sub presiunea limbii ruse, lucru asociat de aceștia cu „expansiunea de tip imperial”.
Așa cum am notat deja, factorul rusofon este perceput în funcție de ceea ce generează, astfel că poate fi factor de integrare comunitară sau de angoasă. La nivel colectiv, în raport sunt notate trei coordonate ale percepției celuilalt și acestea sunt: (1) factor de presiune geopolitică; (2) factor de dominaţie economică prin controlul asupra principalelor afaceri din R. Moldova şi prin domeniul energiei și (3) comunitate etnică inflexibilă în ceea ce priveşte capacitatea de a învăţa coabitarea cu vorbitorii de limbă română.
3. Utilitatea bursei
În ceea ce privește bursa, ea are semnificații importante pentru acești tineri, dar îndeplinește și funcții care se răsfrâng asupra celor două spații despărțite de râul Prut. Bursa reprezintă „puntea de legătură cu România, dar în același timp este și o șansă pentru o viață mai bună acasă”.
Astfel, bursa este responsabilă de trezirea unei anumite conștiințe a tinerilor basarabeni, astfel că printre responsabilitățile acestora (care decurg de aici) se regăsesc crearea unei elite, recuperarea identitară etc.
De exemplu, o parte dintre aceștia au afirmat că vor să se întoarcă în Republica Moldova „pentru a schimba ceva”; „Să mergem înapoi pentru a da ţara înainte !”; „Să fac dreptate acasă”.
„Bursele arată că României îi pasă de noi, dar eu aş pune o condiţie – cine primeşte bursa asta ori rămâne în România, ori se întoarce în Republica Moldova, pentru că scopul lor este să creeze elite, iar dacă în contextul ăsta nu se mai înghesuie foarte mulţi să obţină bursă, nu-i nicio problemă, mai bine mai puţini dar buni, decât mulţi dar slabi” (student Ştiinţe Politice, Timişoara).
Bursa mai are funcția de a întări coeziunea dintre tinerii orietanți spre acțiunea socială, astfel că prin intermediul acesteia se creează o punte de legătură între România și Repubica Moldova, „prin cunoștințele acumulate într-un mediu academic de calitate, pot schimba ceva la ei, acasă”. Nu în ultimul rând, bursa este factor de protecție și recuperare identitară, iar alături de „contactul cu spațiul românesc lărgit„ conduc la conştientizarea problemelor grave de dincolo de Prut: „după ce am venit aici am descoperit politica colectivă de spălare a creierelor de acasă” (student Arhitectură, Bucureşti).
Una dintre concluziile principale legate de bursă, așa cum reiese și din raport, punctează faptul că eficiența acestora depinde de calitatea preocupării față de cultură, știință și, mai ales, față de propria identitate.
Menționăm că elementele care conturează profilul tinerilor basarabeni, ca de altfel percepțiile acestora cu privire la politicieni și mass-media pe problematica apropierii dintre România și Basarabia, se regăsesc mai detaliat în raportul cercetării care urmează să fie pus la dispoziția celor interesați atât în format electronic, cât și tipărit.
Până atunci, grație domnului profesor Baltasiu, sinteza studiului poate fi consultată la următoarea adresă: http://issuu.com/baltasiu/docs/sinteza_de_publicat_var_ii_final.
Autor: Viorica Joiţa, pentru InfoPrut
