Astăzi, 13 ianuarie 2011, Fundaţia Europeană Titulescu a găzduit o masă rotundă cu tema: „Evoluţii social-politice la Chişinău. Analize şi comentarii”. Invitaţii de onoare ai acestui eveniment au fost Dr. Ion Constantin, istoric, Biblioteca Metropolitană, Bucureşti, Ioan Popa, publicist, redactor şef al revistei Periscop şi Mircea Druc, primul premier al Republicii Moldova.
Situaţia politică din ultimii doi ani din Republica Moldova este un subiect care necesită o abordare multidimensională şi asta deoarece el nu poate beneficia de analiza tuturor factorilor cauzatori ai acesteia. Evoluţia Moldovei este legată de evoluţia proceselor şi fenomenelor politice care au avut loc în România în ultimul deceniu, luându-se în calcul obiectivele principale ale politicii externe a Bucureştiului, dar mai ales de obiectivele geopolitice regionale ale Federaţiei Ruse şi a altor actori cu interese în Europa de Est. Cu toate acestea doar adăugând şi factorul intern, care depinde foarte mult de voinţa şi potenţialul cetăţenilor de a schimba lucrurile este posibilă schiţarea acelui tablou general din care s-ar putea extrage mai uşor recomandări şi soluţii pentru depăşirea crizei politice prelungite.
Scopul dialogului iniţiat de colaboratorii Fundaţiei Europene Titulescu a fost de a analiza gradul de influenţă şi implicare a factorului decizional de la Bucureşti în promovarea intereselor de dezvoltare politică, economică, socială şi culturală a Chişinăului. Deşi a fost apreciată ca fiind pozitivă evoluţia relaţiei diplomatice dintre România şi Republica Moldova, Dr. Ion Constantin a ţinut să menţioneze că „Situaţia politică din Republica Moldova se datorează în mare parte şi disfuncţiilor din politica externă românească, precum şi asincronizării demersurilor sale interne.” Acest punct de vedere a fost argumentat de istoricul român ca fiind un efect al interesului României de a se integra în NATO şi UE, iar Moldova, deşi rămânea una din priorităţile de bază ale politicii externe dâmboviţene, nu a concurat niciodată cu acestea.
Cea de-a doua intervenţie din cadrul mesei rotunde l-a avut drept autor pe Ioan Popa. Domnia sa a încercat să găsească explicaţii pentru succesul indecis al membrilor Alianţei pentru Integrare Europeană la alegerile parlamentare anticipate care au avut loc pe 28 noiembrie 2010. Printre acestea au fost menţionate: multitudinea de candidaţi electorali şi lipsa unităţii formaţiunilor politice, mesajele electorale neclare, care pe alocuri se suprapuneau, exprimarea ambiguă a politicienilor, care preferau să se plaseze în stare expectativă, fără a-şi asuma curajul demascării infracţiunilor comise de guvernarea anterioară.
Tot Ioan Popa a ţinut să precizeze că Alianţa pentru Integrare Europeană a avut succese remarcabile în ceea ce priveşte campania proeuropeană pe care a susţinut-o de-a lungul scurtei sale existenţe.
Revenind la problema geopolitică a Moldovei, toţi vorbitorii au recunoscut că Rusia este foarte prezentă în Basarabia, a fost şi continuă să se impună prin diferite mijloace şi instrumente. Excepţie nu este nici Mircea Druc. Cu toate acestea, primul premier al Republicii Moldova a declarat că principala problemă a Chişinăului nu este Federaţia Rusă, ci Ucraina şi potenţiala sa destrămare în două: una în jurul Lvovului, iar cea de-a doua în jurul Kievului. Atunci când la Moscova se discută problema Basarabiei, acest lucru are loc obligatoriu într-un context mai larg: unul ucrainean. De foarte multe ori Kievul a fost cel care a stat la baza perpetuării artificiale a problemelor politice basarabene.
La finalul discursului său, Domnul Mircea Druc a adăugat următoarele: „La Chişinău nu există oameni politici, ci segmente de capital: transnaţional, mafiot, etc..”
Acest eveniment va avea continuitate, au promis colaboratorii Fundaţiei Europene Titulescu şi asta deoarece subiectul abordat a trezit interesul publicului prezent în cadrul dezbaterii.