Localitatea Voloca a făcut parte încă de la înfiinţare din regiunea istorică Bucovina a Principatului Moldovei.
După cum afirmă cronicarul moldovean Ion Neculce (1672-1745) în lucrarea sa O samă de cuvinte: „Când au aședzat pace Ștefan-vodă cel Bun cu leșii, fiind Ion Tăutul logofăt mare, l-au trimis sol la leși. Și au dăruit craiul leșescu Tăutului aceste sate la margine: Câmpul Lungu rusescu, Putila, Răstoaceli, Vijnița, Ispasul, Milie, Vilavce, Carapciul, Zamostie, Vascăuții, Voloca. Toate acestea le-au dăruit craiul leșescu Tăutului logofătului. Și au pus hotar apa Cirimușul, întru o duminică dimineața”.
După Unirea Bucovinei cu România la 27 noiembrie 1918, satul Voloca pe Derelui a făcut parte din componența României, în Plasa Cosminului a județului Cernăuți. Pe atunci, majoritatea populației era formată din români.
Comunitatea de români din satul ucrainean Voloca (sau Voloca pe Derelui) este cunoscută de ani buni pentru formula succesului descoperită după 1990. Proprietari de vile de sute de mii de dolari, maşini de lux, cu faimă din Rusia, Italia şi Anglia, până în România, Japonia, Iran şi China, sătenii se ocupă de confecţionarea şi vânzarea rochiilor de mireasă. Materialele aduse din străinătate se transformă în rochii vaporoase cu mare căutare în întreaga lume. Chiar şi în bazarul din Suceava este „Colţul alb” al mireselor unde sunt etalate zeci de rochii din Voloca.
Localnicii, şi în special femeile, povestesc că afacerea rochiilor de mireasă a început pe vremea fostei Uniuni Sovietice, iar după 1990 românii de aici au început să se axeze ca persoane particulare şi chiar să constate că se pot câştiga bani frumoşi din această afacere. Nu numai femeile lucrează, ci şi bărbaţii, care îşi ajută soţiile, surorile şi mamele în croitorie şi vânzare.
Tradiţie în familie
Stela Repciuc, de 57 de ani, a început de la vârsta de 17 ani să lucreze astfel de rochii. Pe vremea URSS lucra la un atelier de stat, iar după 1990 a început pe cont propriu. A mers singură să-şi aducă materiale din Turcia, Grecia şi Emiratele Arabe şi singură a devenit şi creatoare de modele. „Mă căsătorisem şi aveam două fete, dar nu m-am lăsat. Am umblat şi prin Europa şi Asia după materialele de calitate şi frumoase. Am vândut şi în Bucureşti, în piaţă, numai să facem bani. Podoabele şi accesoriile, de asemenea, foarte importante, am adus din Austria. De la mine au învăţat şi cele două fiice care la rândul lor lucrează nu numai rochii de mireasă, dar şi rochii de seară”, ne-a spus Stela Repciuc, adăugând că modelele au primit denumire pentru a putea fi deosebite după numele florilor din ghivecele din casă. Şi pentru că afacerea este într-o permanentă dezvoltare, Elena, de 29 de ani, una dintre fiicele Stelei Repciuc, şi-a deschis un magazin şi un atelier în Cernăuţi intitulat „Magazinul rochiilor de mireasă”. Alături de ea lucrează şi soţul, Dumitru Mihăiţă, în vârstă de 39 de ani, fost pilot, cu 3.800 de ore de zbor. Omul îşi aminteşte că înainte de a părăsi aviaţia a fost nevoit să lucreze ca stewardez şi avea curse externe. Nu venea din străinătate fără materiale pentru rochii de mireasă. Aşa şi-a cunoscut şi viitoarea soţie, Elena, căreia îi vindea valuri de materiale.
O rochie de mireasă se vinde cu preţuri între 100-1.700 de dolari în funcţie de calitate, podoabele şi accesoriile aplicate. Chiar dacă şi în acest sector criza îşi spune cuvântul, Elena spune că nu a scăzut preţul rochiilor de mireasă. Săptămânal lucrează în medie 30-40 de rochii. Cât despre piaţa de desfacere, Dumitru spune că marea majoritate a rochiilor pleacă spre piaţa din Rusia: „Mai vindem în Anglia, România, Iran, Italia, Azerbaidjan, Turkmenistan, cam în vreo 35 de ţări, însă cele mai multe le vindem în Rusia. Explicaţia? În afara faptului că e o ţară mare, nu ştiu ce să spun, au bani mai mulţi”.
Într-o altă vilă impunătoare lucrează două fete, Mariana Ivanuva, de 20 de ani, şi Ana Maria Ivanuva, de 15 ani, ambele din Voloca. Câştigă în jur de 200 de dolari pe lună, aproape dublu faţă de salariile care se oferă în regiunea Cernăuţi. „Nu am făcut vreo şcoală să mă calific, am învăţat singură de la vârsta de 10 ani. Am furat în meserie de la o verişoară şi nu mă pot plânge. Câştig un ban cinstit”, ne-a spus Mariana Ivanuva. După ce plăteşte toate cheltuielile, Elena Repciuc obţine un câştig net de aproximativ 7- 8 dolari la o rochie. Producţia pleacă spre pieţele de desfacere începând de la preţul de 50 de dolari minim şi 150 de dolari maxim.
• • •
Mândria românilor din Voloca se vede aproape la orice pas. Pe lângă vilele ridicate semeţ pe toate uliţele satului, oamenii de aici au început să ridice de câţiva ani şi biserici. Ilie Repciuc, soţul Stelei, este poreclit în sat „Gospodarul”. „În urmă cu 8 ani am ridicat un astfel de lăcaş de cult. În zilele de şcoală, preotul ţinea lecţia de religie aici, iar copiii pot fi mai aproape de credinţă”, ne-a spus Ilie Repciuc.
Autor: Cristina Scorţariu
Sursa: Evenimentul.ro
