Misiunea OSCE la Chișinău lucrează la un amplu raport despre situația celor opt școli cu predarea în limba română din regiunea transnistreană care revine periodic în prim-planul disputelor dintre Chișinău și Tiraspol.
Raportul, publicat într-o variantă nefinalizată în luna noiembrie a anului trecut, are ca scop trecerea în revistă a principalelor momente de tensiune dintre Chișinău și Tiraspol în problematica școlilor cu predare în limba română și expunerea de soluții sau recomandări pertinente, de inters atât pentru Rep. Moldova, cât și pentru regiunea separatistă.
OSCE, însă, nu dictează o soluție finală, aceasta rămânând la latitudinea actorilor implicați, care vor ajunge la un mod de rezolvare de acest tip în urma negocierilor. Jan Plesinger, a declarat, potrivit Radio Europa Liberă, că, din perspectiva sa, OSCE „dă numai nişte recomandări logice şi care sunt un compromis nu numai din partea moldovenească, dar aş spune şi mai mult din partea transnistreană. Dar, bineînţeles, compromis, cu această chestiune care este foarte, foarte sensibilă. Este un compromis care va avea un preț în viitor”.
Principalele recomandări care se regăsesc în raportul OSCE menționat mai sus vizează „depolitizarea neînţelegerilor legate de şcolile moldoveneşti din Transnistria administrate de Republica Moldova şi aflarea unor soluţii pragmatice la toate chestiunile legate de statutul lor, activităţile educaţionale şi funcţionarea acestora”, „înregistrarea și licențierea” acestor școli de către autoritățile de la Tiraspol, „identificarea unor clădiri corespunzătoare” de către autoritățile de facto transnistrene pentru aceste școli.
Nu în ultimul rând, se fac referiri la menținerea unui dialog și a unui schimb de experiență între directorii și cadrele didactice din regiunea transnistreană și Rep. Moldova, ca de altfel, și încurajarea evenimentelor educaționale între elevii acestor școli.
În final, în ceea ce priveşte scăderea numărului de copii în școlile din regiunea transnistreană, precizăm că Plesinger, șeful adjunct al misiunii OSCE în Rep. Moldova, a constat acest lucru și și-a exprimat punctul de vedere în context, aşa cum a fost consemnat de Radio Europa Liberă: „… este adevărat că numărul copiilor a scăzut semnificativ. Dacă este vorba despre şantaj sau frica părinţilor, eu aş spune da, şi aceasta este o pricină. Dar sunt şi alte cauze, economice. Fiindcă acei copii care vor să rămână pe malul stâng nu au prea multe șanse acolo după terminarea școlii, din păcate. Deci părinţii ori migrează pe malul drept, ori învaţă rusa mai mult. Asta se întâmplă, bineînţeles, sub presiunea mediului de acolo”.
De cu totul altă părere sunt cadrele didactice de la instituţiile de învăţământ româneşti din regiunea transnistreană, care sunt indignate că în document se stabilește raport de egalitate între Tiraspol și Chișinău, cerând atât Guvernului, cât și Ministerului Educației din Rep. Moldova să ia o atitudine publică pe marginea raportului. Nici schimburile de experiență dintre profesori şi elevi, stipulate sub forma unei prevederi în raport, nu sunt bine văzute de către aceștia, pentru că elevii şcolilor cu predare în limba rusă învaţă altfel de materii, de exemplu, istoria URSS-ului, după cum a semnalat pentru postul Radio Vocea Basarabiei directorul Liceului Teoretic ,,Lucian Blaga” din Tiraspol, Ion Iovcev.
„Noi credem mai departe în existența acestor instituții de învățământ, fiți alături de noi” a lansat un apel către cetăţenii Rep. Moldova şi către autorităţile de la Chişinău Eleonora Cercavschi, directorul liceului românesc din Grigoriopol, potrivit Radio Vocea Basarabiei. Tot Ion Iovcev este de părere că ,,recomandările CEDO rămân pe hârtie”, ceea ce nu presupune că şi cele ale OSCE, favorabile separatiştilor, vor avea aceeaşi soartă.
Raportul integral poate fi citit aici.
