Alianța s-a sfârșit demult. Încă de când s-a început. Dar astăzi până și alianța a recunoscut că e sfârșită. Vrem noi sau nu vrem, avem propriile opinii cu privire la evenimentele care au avut loc astăzi la Chișinău. Alianța a trăit în ultimii ani mai mult sau mai puțin în paralel cu noi, pe lângă noi și niciodată cu noi. Am decis să spunem pe rând ce am simțit de-a lungul existenței acestei coaliții democrat-liberale.
Angela Grămadă:
Spuneam azi cuiva: în cel mai rău caz – alegeri anticipate, în cel mai bun caz – alegeri anticipate. Oricum ei, componentele, elemente, cărămizile, stâlpii AIE, puteți să le spuneți cum vreți, sunt într-o continuă campanie electorală … cam de prin 2009… .
Dezamăgită sunt. Nu pentru că a ieșit Filat din Alianță, ci pentru că niciunul dintre participanții la alianță nu a înțeles ce înseamnă să formezi o coaliție de guvernare, dar mai ales ce înseamnă să construiești un stat de drept, să-ți asumi o guvernare sau să te ții de promisiunile făcute în campania electorală. La urma urmei trebuie să recunoaștem că această alianță a preferat să moară înainte de a se naște cu tot cu elementele sale, care se țineau de gât, gata să se sufoce una pe cealaltă pentru funcții, pentru statut, pentru putere. Formula e valabilă atât pentru stânga de la Chișinău, cât și pentru coaliția de centru-dreapta. La noi dacă se moare, se moare în grup, inclusiv în politică. Ca să evităm plictiseala în ambele lumi. Păcat că parastasul e la fel de scump și de fiecare dată este plătit de alegător.
Asta e, am ales să fim conduși de o elită politică, numită frumos democrat-liberală, care a confundat de-a lungul existenței acestei coaliții ”prostia+orgoliul” cu demnitatea. Adică ei se credeau niște aleși ai poporului deștepți și demni, dar de fapt scuipau doar cu prostie scăldată din abundență cu orgoliu, lăsați să umble slobozi prin ceea ce numim frumos parlament, depășiți de situație și investiți cu putere. Un fel de castraveți murați (aleși ai poporului) în oțet (situație și putere), care stau într-un borcan (parlament) fără capac (slobozi) și încep să emane miros de mucegai.
Nu voi număra decepțiile, nu voi număra erorile acestei alianțe. Pur și simplu o să încerc să văd și partea bună a lucrurilor. Ele, elementele ex-alianței, nu se vor mai putea ascunde una după cealaltă. Acum fiecare va fi pe cont propriu și nu va mai putea să dea vina pe o bucată de hârtie semnată, fiind constrânși de setea putere. Intuiția îmi spune că vom asista la un spectacol de zile mari în care vom avea parte de multe acuzații și dezvăluiri șocante. Culisele se vor deschide. Cele mai multe din voința actorilor. Iar eu îmi voi juca până la final rolul de alegător-spectator pentru că nu am curaj să trec în tabăra castraveților murați, scăldați în putere urât mirositoare.
Iulia Modiga:
Funcţionarea Alianţei pentru Integrare Europeană este echivalentă cu stabilitatea necesară pentru realizarea obiectivului de integrare europeană al Republicii Moldova. Europa şi-a amintit unde este poziţionată Republica Moldova în aprilie 2009, datorită unor mii de tineri sătui de comunism. Aceiaşi tineri au determinat organizarea de alegeri anticipate, rezultat care a generat constituirea unei coaliţii democrate, cu aspiraţii europene, opoziţie la viitoarea opoziţie – PCRM. AIE s-a clădit pe stradă, transparent. AIE a crescut, dar nu s-a maturizat, astfel că îndată ce a plecat din stradă a trecut în birouri. Birourile au calitatea că pot fi închise, având uşi. Transparenţa a devenit comunicată, nu evidentă.
Partajarea funcţiilor a creat probleme în AIE. Fiecare lider din coaliţie deţinea tipuri diverse de capital – material, simbolic, relaţional. Şi fiecare îşi dorea sporirea capitalului, a unuia mai mult, a altuia cât să nu rămână neexplorat.
AIE 1 s-a formatat şi s-a transformat în AIE 2. Erau 4 şi au rămas 3, înfricoşaţi public de varianta unei ,,odioase trădări”, a unui pact cu comuniştii, suficient de numeroşi în Parlament cât să facă des cu ochiul spre componentele coaliţiei, pe rând. Frica, suspiciunea, acumularea de capital material şi infatuarea sunt aspecte care au măcinat coaliţia de guvernare de la Chişinău. Star-sistemul s-a întors împotriva parcursului democratic propus de AIE, mass-media a pus reflectoarele pe toate tarele unor politicieni de Bâc, lideri în formare, cu sau fără consilieri de peste oceane. AIE s-a uitat constant în oglindă, cu neîncredere. Iar acneea distribuită proporţional pe chipul ei firav, de la Pădurea Domnească încoace, atrage atenţia în mod neplăcut partenerilor europeni. ,,Partenerii” vin de la Parteneriatul Estic, desigur, cu care Republica Moldova ar fi logodită. Dar logodnele se mai şi rup, mai ales când unul dintre logodnici îşi încalcă promisiunile.
,,Răspunzând așteptărilor legitime ale cetățenilor Republicii Moldova privind instituirea unei guvernări democratice, eficiente și responsabile, care să asigure bunăstarea populației, pacea socială, drepturile și libertățile fundamentale ale omului și integrarea țării în familia popoarelor europene”, Alianţa pentru Integrare Europeană, constituită la 8 august 2009, se angaja ,,în faţa societăţii” să realizeze o bună guvernare, orientată spre îndeplinirea aspirațiilor cetățenilor Republicii Moldova, prin îndeplinirea următoarelor obiective majore: restabilirea statului de drept, depășirea crizei social – economice și asigurarea creșterii economice, descentralizarea puterii și asigurarea autonomiei locale, reintegrarea teritorială a Republicii Moldova, integrarea europeană a Republicii Moldova și promovarea unei politici externe echilibrate, consecvente și responsabile.
Mult a fost, mult a rămas.
Alegeri anticipate, adică întoarcerea comuniştilor la cârma Republicii Moldova şi orientarea către o altă uniune decât cea europeană, reformatarea AIE 2 prin şantaj şi compromisuri sau guvernarea de către o singură formaţiune, fără majoritate, dar cu girul nu-prea-subtil al unei alteia, din opoziţie, sunt trei scenarii pe baza cărora pot juca liderii „europeni” de la Chişinău.
Situaţia e portocalie momentan şi instabilitatea politică produce panică şi îndoieli în Europa, unde Republica Moldova nu intră offline.
(Va continua)
