Reintegrarea regiunii Transnistrene cu un statul special în cadrul Republicii Moldova este una dintre prioritățile fundamentale ale autorităților constituționale moldovenești . Pentru a atinge acest obiectiv, Guvernul Republicii Moldova și-a propus să pledeze pentru retragerea forțelor militare ale Federației Ruse de pe teritoriul țării, înlocuirea forțelor de menținere a păcii cu o misiune internațională civilă și soluționarea conflictului în formatul 5+2, respectând suveranitatea și integritatea teritorială a țării. La rândul său, administrația secesionistă de la Tiraspol respinge ab-initio orice discuții sau negocieri cu privire la reintegrarea regiunii transnistrene cu un statul special în cadrul Republicii Moldova. Transferul de putere produs în regiune în decembrie 2011, nu a schimbat nimic in acest sens. Noul lider transnistrean Evghenii Șevciuk respinge, la fel de intransigent, idea reintegrării ca și predecesorul său Igor Smirnov. Însă, spre deosebire de aceasta din urmă, Evghenii Șevciuk și echipa sa, o fac mult mai abil, apelând la diplomație, dialog cu partenerii externi, valorificând noile instrumente de comunicare și difuzare a informației pe care le oferă internetul și exploatând cu iscusință capacitățile societății civile de promovare/inoculare a argumentelor, opiniilor și intereselor regiunii transnistrene în capitalele occidentale, etc..
Pas cu Pas, dar în direcții opuse
În 2012, Republica Moldova și regiunea transnistreană au convenit să inițieze politica pașilor mici de reclădire a încrederii prin soluționarea comună a problemelor socio-economice. Noua abordare a creat un fundal prielnic pentru organizarea regulată a întâlnirilor în formatul 5+2, a favorizat acordul asupra agendei și principiile negocierilor, a dinamizat dialogul între Guvernul Republicii Moldova și administrația transnistreană și a contribuit la reluarea transportului feroviar marfar prin regiunea transnistreană. În același timp, Chișinăul și Tiraspolul au eșuat să redeschidă podul peste Nistru de la Gura Bâcului pentru transportul local și internațional, situația școlilor cu predarea în grafia latină din regiunea transnistreană rămâne incertă, legăturile telefonice directe nu au fost reluate, iar administrația de la Tiraspol a reimpus taxa de 100% la ”importul” unui șir de mărfuri din Republica Moldova. Acestea și alte probleme, precum lipsa de consens cu privire recunoașterea plăcilor transnistrene de înregistrare a vehiculelor sau deschiderea unui consulat rus la Tiraspol, au scos în vileag existența unor obiective contradictorii în spatele politicii pașilor mici.
Continuare Asociația pentru Politică Externă
