„Românii şi moldovenii din Ucraina obţin într-un număr foarte mare cetăţenia României, însă aleg să locuiască tot pe teritoriul statului ucrainean” – informează postul de televiziune 24TV, într-un reportaj intitulat „Locuitorii Bucovinei (de Nord, nota redacţiei) au obţinut 100.000 de paşapoarte româneşti„. Potrivit sursei, „autorităţile române emit paşapoarte româneşti locuitorilor din Ucraina şi Republica Moldova care au trăit în România Mare până în anul 1940„. 24TV aminteşte că, în timpul existenţei Regatului României, „când între 1918 şi 1940 frontierele ţării au fost extinse la maxim„, din România Mare făceau parte teritoriul Bucovinei de Nord (în prezent – regiunea Cernăuţi), Basarabia de Sud (în prezent – partea de vest a regiunii Odesa) şi teritoriul actual al Republicii Moldova. „În ceea ce priveşte regiunea Cernăuţi, datele neoficiale arată că aici există aproximativ 100.000 de paşapoarte româneşti” – susţine Maxim Kiak, un consultant al Institutului Naţional de Studii Strategice din Ucraina, potrivit căruia, cetăţenia română poate fi redobândită de către descendenţii foştilor cetăţeni ai României Mari, care trebuie doar să dovedească faptul că familiile lor au locuit în România Mare până în anul 1940. Postul de televiziune menţionează că, atunci când se pune problema obţinerii cetăţeniei române, cei din Ucraina optează, în majoritate, doar pentru paşaport românesc, nu şi pentru buletin. „Să devii român costă între 500 şi 2.000 de euro” – susţine expertul Viktor Dovhanici, care dezvăluie că tot procesul birocratic al colectării documentelor şi-l asumă intermediarii, care nu numai că fac rost de toate actele necesare, dar le şi depun la consulatul României din Cernăuţi. Potrivit expertului,”proaspeţii cetăţeni ai României nici nu mai trebuie să cunoască limba română, întrucât consulatul a anulat această obligativitate„.„Dacă într-o regiune există o minoritate care constituie 20% din populaţia zonei respective, se poate discuta deja despre crearea unei autonomii culturale, iar astăzi, în Nordul Bucovinei, există aproximativ 12% români şi 7-8% moldoveni. Însă partea română consideră cumva că moldovenii sunt tot români şi, în consecinţă, Bucureştiul înţelege că populaţia Nordului Bucovinei este alcătuită în proporţie de 20% din etnici români” – susţine consultantul Institutului Naţional de Studii Strategice din Ucraina, Maxim Kiak.
Politologii ucraineni explică faptul că noii cetăţeni români din Ucraina nu vor trăi niciodată în România, paşaportul românesc fiind pentru ei doar o „cheie de acces în Europa”. În opinia acestora, „acordarea cetăţeniei române locuitorilor din Nordul Bucovinei este o consecinţă a faptului că România nu acceptă situaţia actuală a frontierelor şi încearcă să readucă România Mare pe harta lumii„. Potrivit 24TV, cei mai mulţi dintre cei care doresc să obţină un paşaport românesc sunt tineri şi de vârstă mijlocie. „Românii moldoveni care îşi mai amintesc de România Mare, însă, nu la coadă la Consulatul României” – menţionează sursa. „Regimul politic din fosta Românie Mare nu a fost nici mai bun, nici mai liberal şi a reacţionat destul de agresiv la orice iniţiativă de obţinere a vreunei forme de independenţă pe teritoriul Bucovinei. Toată lumea îşi aminteşte ce a însemnat românizarea. A fost vorba nu doar de introducerea limbii şi culturii române, în timpul războiului, ci şi românizarea elementară a mediului de afaceri, când unii întreprinzători erau obligaţi să devină români” – susţine Ana Skoreiko, istoric ucrainean din Cernăuţi.
În cadrul realizării acestui reportaj, reporterul Serghei Barbu a vizitat localitatea Marşinţi (Marşeniţa sau Marşineţi), din raionul nord-bucovinean Noua Suliţă, despre care spune că are o populaţie de 5.000 de persoane, dintre care peste 95% sunt etnici „moldoveni”. „Toate plăcuţele din satul respectiv sunt în două limbi – ucraineană şi română, iar localnicii spun că, în ultimul deceniu, mai multe sate moldoveneşti din Noua Suliţă au devenit româneşti” – relatează reporterul. Potrivit acestuia, oamenii din Marşinţi aşteaptă noul recensământ şi au o dilemă – câţi „moldoveni” vor menţiona în căsuţa referitoare la naţionalitate că sunt etnici români, nu „moldoveni”. Localnicii susţin că abia atunci se va putea şti cine câte persoane au paşapoarte româneşti. „Acest multilingvism este caracteristic pentru fiecare dintre satele moldoveneşti din Nordul Bucovinei. Asemănarea existentă între culturile şi limbile română şi moldovenească joacă un rol crucial în acest proces, în care şi moldovenii obţin cetăţenie română, nu doar românii” – susţin politologii.
Potrivit 24TV, Consulatul României de la Cernăuţi refuză să comenteze procesul de „românizare prin acordarea cetăţeniei române”. Pe de altă parte, organizaţiile culturale moldoveneşti din regiunea Odesa, printre care şi cea condusă de Anatol Fetescu, susţin că acest proces este precum o „cotropire”. Experţii, însă, sunt convinşi că Bucureştiul şi Kievul trebuie să se aşeze la masa discuţiilor. „În Ucraina, obţinerea cetăţeniei altui stat se sancţionează, iar în România, acest lucru este permis” – informează sursa, fără să precizeze că amendamentele aduse legii ucrainene a cetăţeniei nu au fost semnate de preşedintele Viktor Ianukovici, ceea ce înseamnă că prevederile legii, respectiv aplicarea amenzii, nu pot fi aplicate.
Autor: Horia Ivanciuc, pentru InfoPrut
