„Conştientizarea trecutului face posibil respectul”, spunea un profesor drag mie. Astăzi, 1 aprilie 2013, se împlinesc 72 de ani de la masacrul de la Fântâna Albă (regiunea Cernăuţi, în prezent aflată în componenţa Ucrainei, după raptul sovietic al nordului Bucovinei istorice), o zi care se înscrie în calendarul crimelor împotriva umanităţii.
Ziua de 1 aprilie nu înseamnă doar „Ziua Internațională a Păcălelilor”, ci este un moment ce s-ar cuveni să fie reactualizat în/din memoria istorică a românilor. Ca urmare a ultimatumului primit la 28 iunie 1940 din partea Uniunii Sovietice, România a fost obligată să cedeze Basarabia, teritoriul dintre Prut şi Nistru, şi partea de nord a Bucovinei; la 1 aprilie 1941, în locul numit Fântâna Albă, aproximativ 2-3000 de români (numărul nu se cunoaște cu exactitate), locuitori ai satelor de pe valea Siretului, care au încercat să se refugieze din Uniunea Sovietică în România, au fost împușcați sau înjunghiați de către grănicerii sovietici și aruncați în groape comune, peste care s-a turnat var stins.
Ziua de 1 aprilie a fost instituită Zi Națională, de “cinstire a memoriei românilor-victime ale masacrelor de la Fântâna Albă si alte zone, ale deportărilor, ale foametei şi ale altor forme de represiune organizate de regimul totalitar sovietic in Ţinutul Herţa, nordul Bucovinei şi întreaga Basarabie”, de către Parlamentul României, prin Legea nr. 68/10 mai 2011.
InfoPrut reamintește, referitor la legea sus numită, faptul că în anul 2010, deputatul PSD Tudor Panţîru a înaintat în Parlamentul României o propunere legislativă pentru instituirea Zilei Naţionale în memoria românilor-victime ale masacrelor de la Fântâna Albă şi alte zone, ale deportărilor şi ale Foametei organizate de regimul totalitar sovietic în nordul Bucovinei şi întreaga Basarabie. Această iniţiativă a primit aviz negativ din partea Senatului României, a Comisiei pentru Drepturile Omului, Culte şi Problemele Minorităţilor Naţionale şi din partea Guvernului. În februarie 2011, o serie de organizaţii non-guvernamentale şi-au declarat susţinerea pentru această propunere legislativă, făcând apel către toate formaţiunile politice pentru a o susţine şi vota: Fundația Națională pentru Românii de Pretutindeni, Seniorii Ligii Studenţilor din Universitatea Bucureşti 1990, Asociația 21 Decembrie 1989, Asociaţia 21 Decembrie 1989, Asociaţia Foştilor Deţinuţi Politici din România, Institutul Frații Golescu pentru relații cu românii de pretutindeni, Organizația Studenților Basarabeni din București, Liga Studenților Basarabeni din București, Grupul de acțiune Noii Golani, Consiliul Mondial Român, Fundaţia ICAR, Fundaţia Naţională a Revoluţiei din Decembrie 1989, Federaţia naţională Omenia a Pensionarilor, Asociaţia Apolitică “Societatea Târgovişte”, Consiliul Român American.
