Aflat la cea de-a patra ediţie a Forumului Internaţional al Jurnaliştilor Români, de la Donji Milanovac – Serbia, ministrul delegat pentru românii de pretutindeni, Cristian David se arată optimist, într-un interviu, cu privire la respectarea drepturilor minorităţii româneşti din Serbia şi şansele unui parcurs european comun al României şi Serbiei.
Reporter: Consideraţi că înfiinţarea unui post de ministru delegat pentru românii de pretutindeni este un pas înainte spre înfiinţarea unui minister plin pentru problemele românilor de pretutindeni?
Cristian David: Acest post de ministru delegat pentru românii de pretutindeni reprezintă un răspuns al Guvernului României faţă de noile realităţi, care ne obligă la o abordare unitară şi integrată a autorităţilor faţă de relaţia cu românii de pretutindeni. Este o realitate pe care trebuie să o conştientizăm, la care trebuie să ne adaptăm şi în consecinţă trebuie să elaborăm o strategie privind românii de pretutindeni, această strategie va avea o abordare interministerială şi va cuprinde în planul de acţiuni activitatea ministerelor Culturii, Educaţiei, Muncii, Sănătăţii, Internelor şi evident a Ministerului de Externe unde avem Departamentul Politici pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni şi ICR, care completează această arhitectură instituţională care se va ocupa de românii de pretutindeni. După această primă etapă de asigurare a coordonării şi intervenţiei integrate, putem lua în considerare o transformare a acestui post într-un minister de sine stătător.
Rep.: Un popor – trei minorităţi, asta ştim că se întâmplă aici în Serbia. Pledaţi şi veţi lupta pentru unificarea românilor, adică a celor trei minorităţi?
C.D: Noi vedem un singur popor şi lăsând la o parte chestiunea sinonimiei de grai, eu cred că aici suntem în situaţia în care întreaga populaţie românească de aici care îşi asumă identitatea românească trebuie să aibă un izvor unic, un izvor de identitate naţională pe care noi trebuie să îl promovăm.
Rep.: Veţi încerca să supravegheaţi cumva, prin instrumentele pe care le aveţi, dacă statul sârb încearcă să înşele vigilenţa UE prin implementarea acestor cursuri pilot de învăţare a limbii române în cele 12 şcoli din comunele Bor, Zajecear şi Negotin, cursuri deschise oficial pe 5 aprilie 2013?
C.D.: Deocamdată suntem la debutul acestei campanii şi întmplarea fericită a făcut ca eu să mă pot afla pe 5 aprilie într-o astfel de şcoală, într-un liceu din Zajecear, în care cursurile de limba română erau în plină desfăşurare. Am discutat atât cu inspectorul şcolar al regiunii Zajecear cât şi cu directorul şcolii, am avut ocazia să înţelegem care este modul de derulare a acestui proiect pilot. După această perioadă de două luni şi jumătate cât va ţine proiectul pilot am convenit că vom face o trecere în revistă, o evaluare a modului cum s-a desfăşurat acest proiect pilot tocmai pentru a ne pregăti pentru faza a doua care va începe în septembrie, la debutul anului şcolar 2013 – 2014.
Rep.: Dacă lucrurile nu vor evolua cum trebuie şi dacă statul sârb nu va înţelege toate aceste chestiuni, este posibil ca România să-şi radicalizeze atitudinea faţă de aderarea Serbiei la UE?
C.D.: Politico – diplomatic eu cred că eforturile noastre de dialog bilateral a înregistrat progrese şi tocmai ce ceea ce se întâmplă acum eu îl socotesc un pas înainte un element de progres şi daţi-mi voie să rămân optimist că parcursul nostru european, faptul că ne vom regăsi în Uniunea Europeană şi România şi Serbia într-un timp scurt ne va face să avem un scop comun. Avem aceleaşi valori europene în privinţa minorităţilor şi trebuie să înţelegem că de fapt întrăm într-o Europă multiculturală, a multilingvismului în care contribuţia fiecăruia contează şi cred că nu avem astăzi niciun motiv să credem că separaţia artificială îşi mai are loc într-o Europă modernă.
