În perioada 6 – 21 aprilie, Institutul de Politici Publice cu sprijinul financiar al Fundației Soros a efectuat un sondaj de opinie pe un eșantion de de 1100 de persoane din 76 de localități, reprezentativ pentru populația adultă a Republicii Moldova (cu excepția regiunii transnistrene), eroarea maximă fiind de ±3%, informează Institutul de Politici Publice.
Astfel, cea mai marea parte a populației (84%) este de părerea că direcția în care merg lucrurile în Republica Moldova este una greșită, iar 54 % dintre respondenți consideră că schimbarea conducerii ar putea îmbunătăți situația social-economică din Republica Moldova. Printre aspectele care trezesc cea mai mare nemulțumire a populației sunt viața politică din Republica Moldova (60% a indicat că nu sunt deloc mulțumiți și încă 31% – că sunt nu prea mulțumiți), calitatea drumurilor (ponderea cumulată a celor nemulțumiți constituie 91%) și cantitatea banilor de care dispun (84%). Dacă 47% dintre respondenți se simt liberi de a spune ceea ce cred despre guvernanți, atunci 55% nu ar risca să participe la o grevă.
În ceea ce privește încrederea respondenților în instituțiile din Republica Moldova, 47% au foarte multă încredere și 30% au o oarecare încredere în biserică, în mass-media (corespunzător – 16% și 43%). Partidele politice au înregistrat cel mai scăzut nivel de încredere a populației – 8% au menționat că au o oarecare încredere în acestea, în timp ce 60% deloc nu au încredere în acestea și 27% nu prea au încredere. O situație similară se observă în cazul Parlamentului (85% nu au încredere), a Guvernului (83% nu au încredere), a Președintelui (85% nu au încredere), în Justiție (84% nu au încredere).
Personalitățile politice în care populația are încredere, se poate observa că 35% nu au încredere în niciun politician, alte 16% nu au putut răspunde la această întrebare, iar 18.5% au încredere în Vladimir Voronin, 9.4% – în Vladimir Filat, 6.7% – în Dorin Chirtoacă și 6.4% – în Marian Lupu.
38 dintre respondenți asociază integrarea europeană cu Vlad Filat (38%), 37 % cu Mihai Ghimpu, iar 34 % cu Dorin Chirtoacă. Liderii integrării Euroasiatice indicați de către respondenți au fost: Vladimir Voronin(61%) și Igor Dodon (17%).
Dacă duminica viitoare ar fi organizate alegeri, 47% din populație adultă sunt absolut siguri că s-ar prezenta la vot, încă 16% sunt siguri, alte 16% probabil s-ar prezenta. 16% au indicat că mai curând nu vor veni la urnele de vot. Întrebați cu care partid ar vota, 32,5% au indicat Partidul Comunist, alte 12,6% – Partidul Liberal Democrat, 10,5% – Partidul Liberal și 6,8% – Partidul Democrat. 22,8% dintre respondenți au rămas indeciși.
Activitatea AIE din prezent, comparativ cu activitatea PCRM când era la guvernare este apreciată ca fiind mai rea (50%), 19% au considerat că e la fel, 16% – că e mai bună și 5% – că e cu mult mai bună.
Dacă duminica viitoare ar avea loc referendumul cu privire la aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană, 50% ar vota pro și 30% – contra, încă 14% sunt indeciși. Avantajele aderării la UE, în opinia populației, sunt: liberalizarea circulației (20%), locuri de muncă și diminuarea șomajului (10,2%), modernizarea vieții sociale și un trai mai bun (9,1%). Totodată, după părerea respondenților, aderarea la UE ar putea rezulta în tarife și impozite mari (6,1%), sărăcie și trai mai greu (2,4%), exodul populației și a cadrelor calificate (2%), degradare economică (2%).
Dacă s-ar cere votul cu privire la aderarea Republicii Moldova la Uniunea Vamală (Rusia-Belarus-Kazahstan), 54% au răspuns pozitiv, 23% ar fi contra și 17% nu au putut să se decidă. De la aderare la această uniune, populația are următoarele așteptări: gaz și petrol mai ieftin (11,7%), locuri de muncă mai multe (7,0%), schimb de mărfuri mai bun (6,4%), circulație liberă, fără vize (6,0%). Temerile de bază sunt: dependența de Rusia, (1,4%), îndepărtarea de Europa (1,2%), rusificarea (1,0%), regim dictatorial (1,0%).
Relațiile actuale ale Republicii Moldova cu Ucraina au fost apreciate cel mai pozitiv – 68% le-au numit bune și 3% – foarte bune. Relațiile cu România, de asemenea, sunt percepute în lumina pozitivă – 63% le-au apreciat ca bune și 7% – ca foarte bune. Relațiile cu Federația Rusă au fost apreciate negativ de către 25% dintre respondenți, în timp ce 58% le-au caracterizat ca bune și 5% – ca foarte bune.
