,,Românii din Bugeac pe cale de dispariţie. O călătorie prin satele româneşti din sudul Ucrainei” este titlul volumului semnat de George Damian şi Cătălin Vărzaru, lansat ieri, pe 1 februarie, la Muzeul de Istorie al Municipiului Bucureşti. Evenimentul a atras mulţi participanţi ( de menţionat că aceiaşi oameni pe care îi poţi observa la toate conferinţele, dezbaterile, mesele rotunde referitoare la comunităţile româneşti din afara României), promovarea lui prin diferite canale de comunicare, precum bloguri, reţele de socializare, presă online sporindu-i vizibilitatea, factor căruia i s-a alăturat ( şi care a primat, bineînţeles) interesul deosebit pentru problematica românilor din jurul graniţelor.
Invitaţii autorilor, Eugen Tomac, secretar de stat pentru românii de pretutindeni (DRP), Titus Corlăţean, preşedintele Comisiei de Politică Externă a Senatului şi Viorel Badea, vice-preşedintele aceleiaşi comisii, prin scurtele alocuţiuni pe marginea acestei lucrări bilingve (română-engleză) au atras atenţia asupra seriozităţii cu care trebuie tratată specificitatea zonei Bugeacului şi a comunităţii româneşti din acest spaţiu.
Fostul candidat PDL la fotoliul de deputat în Parlamentul României, Eugen Tomac, a făcut o scurtă incursiune în istorie, identificând momente de răscruce pentru sudul Basarabiei, dar şi provocările la care sunt supuşi în prezent românii din această regiune, aflată din 1940 în componenţa Ucrainei. ,,Este regretabil că după un secol de deznaţionalizare, astăzi parcă realizăm, şi prin intermediul aceastei lucrări, că oamenii privesc cu neîncredere orice mesaj, oricât de cu bună credinţă este, din partea noastră”, a precizat el. Totodată, Tomac a formulat îndemnul de a acorda mai multă atenţie românilor din întreaga Basarabie şi de a demonstra răbdare în raporturile cu cei de dincolo de Prut sau Dunăre.
Preşedintele Comisiei de Politică Externă, Titus Corlăţean, a subliniat că statul român are obligaţia de a întreprinde demersuri în anii următori cu privire la contracararea acţiunilor autorităţilor ucrainene de divizare artificială a identităţii. ,,Efortul persistent de ştergere a identităţii româneşti de dincolo de Prut, într-o anumită perioadă în întreaga Republică Moldova şi în Ucraina, şi în prezent, este o realitate. Faptul că s-a menţinut această acţiune politică, această poziţie şi după dispariţia URSS-ului, evident că a reprezentat şi reprezintă un risc foarte mare pentru dispariţia identităţii româneşti”, a adăugat el.
Senatorul Viorel Badea a salutat acţiunea Departamentului pentru Românii de Pretutindeni (din cadrul Guvernului României) de a sprijini financiar iniţiativa celor doi autori ai volumului ,,care va rămâne în istorie”, după cum a apreciat acesta. De asemenea, Badea a amintit că în ultimii ani, în cadrul Guvernului s-a reaşezat o politică mai activă cu privire la problemele comunităţilor româneşti de pretutindeni şi şi-a exprimat încrederea că visul generaţiei sale, de ,,a-i vedea pe toţi românii la un loc”, se va îndeplini.
Unul dintre autori, Cătălin Vărzaru, a descris cele două săptămâni petrecute în Bugeac ca fiind extrem de tensionate, la întoarcerea în România având imboldul de a se apleca şi de a săruta pământul. ,,Nu din patriotism, dar pentru că mă simt liber, ăsta a fost sentimentul pe care l-am încercat”, a accentuat el. Vărzaru a mai precizat că românii întâlniţi în timpul călătoriei, deşi se arătau comunicativi iniţial, în încheierea discuţiilor aveau rugămintea de a nu le fi menţionat numele în viitorul studiu pentru că se temeau de potenţialele repercursiuni din partea autorităţilor ucrainene. ,,În carte nu o să găsiţi niciun nume, iar dacă găsiţi, nu este cel adevărat şi nicio fotografie în care să apară persoane”, a menţionat acesta. Totodată, jurnalistul a relatat că românii cu care a intrat în contact în Ucraina sunt oameni deprinşi să privească spre Est, să vorbească limba rusă – pentru că utilizarea limbii române, pe care unii o numesc ”moldovenească” nu aduce niciun avantaj – şi să urmărească posturi de televiziune ruseşti. Faptul că se prezenta drept ziarist în dialogul cu localnicii era catalogat drept act de curaj de către unii dintre ei, a mai menţionat autorul.
Jurnalistul George Damian a accentuat ideea că teama este cea mai prezentă senzaţie întâlnită în Bugeac. ,,Planează, cumva, o ameninţare nedefinită. Nu ştii ce ţi se va întâmpla dacă spui că eşti român. Toată lumea e sigură că se va întâmpla ceva şi nu va fi ceva foarte plăcut”, a precizat. Totodată, a apreciat că limba română este o limbă vie în regiune, că există un număr mare de vorbitori de limbă română, dar că fenomenul se află în pericol din cauza eforturilor autorităţilor ucrainene de a opri folosirea acesteia în şcoli, în administraţia publică şi în biserici. ,,Sper ca prin această carte, toţi cei care o vor primi să-şi aducă o cât de mică contribuţie în sprijinul acestor 124.000 de români din Ucraina”, a adăugat acesta.
În încheiere, primul premier al Republicii Moldova, Mircea Druc, a adresat câteva cuvinte celor prezenţi la lansare, mai cu seamă generaţiei tinere, pe care a îndemnat-o să îşi stabilească idealuri pe termen lung. ,,Nu am niciun dubiu: vom rezista! Dar pentru asta trebuie să fim permanent pregătiţi…”, a apreciat acesta.
Lansarea a fost marcată şi de un eveniment mai puţin prevăzut, un grup de tineri, reprezentanţi ai Asociaţiei Studenţilor şi Elevilor Basarabeni, a ales să desfăşoare o acţiune paşnică de protest faţă de Direcţia Românilor de Pretutindeni, afişând un mesaj prin care solicitau acestei instituţii ,,Transparenţă, nu ignoranţă”. Totodată, tinerii s-au întors cu spatele în timpul discursului şefului DRP, Eugen Tomac. Potrivit unui participant la protest, acţiunea a avut loc pe fondul nemulţumirii generate de lipsa de transparenţă a concursurilor de proiecte organizate de Departament, precum şi a modalităţii de selecţie a participanţilor în taberele de la Sulina, organizate de aceeaşi instituţie.
Pentru a vedea mai multe imagini din S Basarabiei, accesaţi linkul.
