Am înțeles care este opinia dumneavoastră cu privire la situația de peste Prut și Nistru. Propun acum să trecem la problemele românilor din Valea Timocului și vă întreb ce credeți despre decizia Belgradului de a introduce limba română în școli pentru copiii românilor timoceni?
Viorel Badea: Este o falsitate fără măsură și urmează să am o reacție pe acest subiect, pentru că, probabil, Belgradul are impresia că nu ne dăm seama de toate aceste fumigene pe care le aruncă vizavi de respectarea unui drept fundamental al românilor și anume acela de a studia în limba română. Știm foarte bine că propunerile pe care le-au făcut autoritățile sârbe prin Consiliul Național al Minorității Române din Serbia nu sunt altceva decât o îngrădire a accesului românilor la învățarea limbii materne în școli. Ei propun un program halucinant, astfel încât părinții să nu-și mai dorească să-și dea copiii la orele de română, pentru că este vorba despre zilele de sâmbătă după masă, când toată lumea se retrage acasă, în familie.
Cred că vă referiți la proiectul pilot, pentru că autoritățile sârbe s-au angajat ca, din toamnă, să introducă limba română în programa școlară.
V.B.: Într-adevăr, m-am referit la proiectul pilot, însă oricum nu cred în angajamentele Belgradului, pentru ele există încă din 1999. În relația cu Serbia, singurul angajament real trebuie să fie cel dat în scris și care este pus în aplicare. În rest, ca și în Ucraina, de multe ori legislația este perfectă, dar nu este aplicată sub nicio formă. Cred că nu ne putem baza pe ce s-a propus prin acest proiect pilot. Mă aștept ca autoritățile sârbe să spună că au avut un proiect pilot, dar copiii nu au venit la școală și, prin urmare, nu mai pot implementa programul într-o manieră permanentă începând din toamna acestui an.
Care considerați că ar fi primul pas pe care ar trebui să-l facă Belgradul pentru a demonstra că respectă minoritatea românească din Valea Timocului?
V.B.: În primul rând, ar trebui să nu mai facă presiuni asupra preoților noștri de acolo, iar, în al doilea rând, să promoveze învățământul în limba română într-o manieră transparentă și directă, bineînțeles, în parteneriat cu organizațiile reprezentative ale românilor din întreaga Serbie. De asemenea, ar trebui să nu mai încurajeze această dihotomie extrem de pericoloasă “vlah-român”. Dar deja putem spune oficial că, după adoptarea modificării legislative despre care am discutat mai devreme, sub nicio formă noi nu vom considera că vlahii sunt altceva decât români. Sper că se va înțelege odată și pentru totdeauna că un tratament normal și condescendent la adresa românilor din Serbia nu va face altceva decât să promoveze interesele Belgradului în relația cu România și, evident, să deschidă un drum favorabil aderării Serbiei la UE. În rest, statul român va avea grijă ca, de fiecare dată, în urma unei monitorizări atente, să avertizeze statele UE despre eventuale abuzuri care se fac în Serbia sau, de ce nu, despre modul favorabil în care Belgradul își asumă obligațiile de viitor stat membru al UE.
Există posibilitatea ca Legea cetățeniei române să fie modificată astfel încât și etnicii români din Serbia sau din regiunea ucraineană Transcarpatia, de exemplu, să poată obține cetățenia română conform unor proceduri simplificate?
V.B.: Cu siguranță. Modelul Bulgariei sau al Franței este cât se poate de potrivit în acest sens. Sunt foarte multe state europene care acordă cetățenie propriilor etnici. Împreună cu domnul deputat Eugen Tomac lucrăm la un proiect de modificare a Legii cetățeniei și cred că în câteva săptămâni îl vom propune colegilor noștri din Camera Deputaților și din Senat spre adoptare. Proiectul îi va viza pe românii de pretutindeni care își vor recunoaște și declara de bunăvoie identitatea românească.
Ce alte proiecte de viitor aveți pentru românii din jurul României?
V.B.: Este foarte important să modificăm această Lege a cetățeniei române, astfel încât etnicii români din afara țării să poată deveni cetățeni ai României. De asemenea, aștept să fie votat proiectul care prevede ca transcrierea certificatelor de naștere pentru noii cetățeni români să nu se facă numai la București, ci și la birourile teritoriale ale Autorității Naționale pentru Cetățenie. Nu în ultimul rând, urmează să depunem proiecte legislative referitoare la dreptul la muncă în România pentru românii care trăiesc în jurul țării noastre, indiferent dacă sunt sau nu cetățeni români. Ar fi vorba de un permis de muncă special.
Citiţi aici prima parte a interviului acordat de senatorul Viorel Badea, vicepreşedintele Comisiei pentru românii de pretutindeni din Senatul României.
Autor: Sergiu Dan, pentru InfoPrut
