Inagurarea_Crucii_Mantuirii_Neamului_Romanesc,,În primul an nu se apropiau creştinii de Sfânta Cruce. Şi noi am început să întrebăm: ,,Din ce cauză nu vă apropiaţi de Sfânta Cruce?”. Au răspuns: ,,E a românilor, nu e a noastră”. Eu am zis ,,bine, daţi să ne sfătuim, ca să scoatem cuvântul acesta, să fie a neamurilor”, a declarat joi episcopul de Nisporeni şi Ungheni Petru, interpelat de românii nemulţumiţi cu privire la schimbarea denumirii Crucii Mântuirii Neamului şi la trecerea acesteia sub supuşenia Mitropoliei Moldovei, subordonată Patriarhiei de la Moscova.
,,Dar dacă este aşa durere, nu este bătut în cuie, să fie numită şi Crucea Neamului Românesc”, a conchis vag preotul de la mănăstirea Hâncu.
Episcopul a încercat să explice, alături de directorul postului de radio Vocea Basarabiei, Veaceslav Ţâbuleac, cum s-a ajuns la situaţia de redenumire a monumentului de pe Dealul Zghihoaiei şi la resfinţirea acestuia de către preoţi ai Mitropoliei Moldovei. Aceştia au susţinut că s-au adresat Mitropoliei Basarabiei să sprijine financiar întreţinerea crucii, însă nu au obţinut răspuns. Contactat de Jurnal TV, purtătorul de cuvânt al Mitropoliei Basarabiei a negat faptul că Veaceslav Ţâbuleac ar fi contactat reprezentanţii acestei instituţii pentru ajutor material.
Tot în cadrul conferinţei, PS Petru şi Ţâbuleac au precizat că inițiatoarea proiectului, Maria Dohotaru din Oneşti, nu a fost prezentă la eveniment pentru că ar fi primit ameninţări telefonice din partea a trei-patru persoane, care au folosit numere necunoscute. Ameninţările s-au dovedit a fi presiuni sau îndemnuri, deoarece nu vizau securitatea personală a doamnei Dohotaru. Din afirmaţiile preotului Petru a reieşit că doamna Dohotaru a fost sfătuită să scrie o declaraţie separată de cele ale episcopului şi ale directorului de la Vocea Basarabiei, prin care să condamne actele acestora.
Inagurarea_Crucii_Mantuirii_Neamului_RomanescDeşi episcopul de Nisporeni şi Ungheni a declarat în cadrul conferinţei că acest simbol al românismului în Basarabia îşi va păstra numele iniţial, crucea de la Nisporeni va rămâne, cel mai probabil, în gestiunea Mitropoliei Moldovei şi va rămâne în atenţia opiniei publice ca subiect de management al identităţii. Mitropolia Moldovei scapă din vedere sau marginalizează public aspectul identităţii celor care au contribuit financiar la ridicarea monumentului: donatorii sunt români şi şi-au dorit o cruce românească, nu una a tuturor neamurilor creştine. Prin radiodoanele organizate de Vocea Basarabiei în anul 2011, cele câteva mii de credincioși care şi-au adus aportul material la înălţarea Crucii Mântuirii Neamului Românesc au făcut-o şi în beneficiul Mitropoliei Basarabiei, şi al românilor de pretutindeni. Numai că promotorii transformării şi deturnării unui simbol românesc într-unul difuz au mizat pe memoria scurtă a iniţiatorilor şi a realizatorilor proiectului iniţial, pe o slabă capacitate de mobilizare spre protest şi pe valoarea creştină a răbdării şi toleranţei. Calculele nu le-au ieşit, pentru că s-au fundamentat pe false argumente.
Crucea Mântuirii Neamului Românesc nu dă cu virgulă, domnilor, ea dă cu punctum.
