Când dr. Vasile Şoimaru vine la Bucureşti am tendinţa de a bate din palme ca un copil. Domnul Şoimaru îşi răstoarnă tolba de minuni între români cu o modestie şi cu o naturaleţe demne de cele mai înalte aprecieri.
Aşadar, Vasile Şoimaru ne-a propus spre reflecţie la Muzeul de Istorie al oraşului ,,Palatul Şuţu” situaţia dramatică în care se află românii din sudul Basarabiei, zonă cunoscută drept ,,Bugeac”. Prin intermediul lucrării ,,Hagi Curda (Camâşovca)”, semnată de Tudor Iordăchescu, cei prezenţi la evenimentul lansării fie s-au familiarizat cu aspectele problematice ale asumării identităţii româneşti în Bugeac, fie au făcut cunoştinţă cu acestea, nu puţine la număr.
Ctitorul singurei biserici românești din Sudul Basarabiei (regiunea Odesa), Tudor Iordăchescu, a lansat monografia localității sale, care cândva avea un nume pur românesc – Frumușica. Lucrarea, apărută în anul 2001, a fost lansată după apariție la Chișinău și la Universitatea Pedagogică din Ismail.
Evenimentul de la Palatul Şuţu i-a avut drept invitați principali pe autorul cărții, Tudor Iordăchescu, publicistul Vasile Șoimaru, coordonator de proiect și jurnalistul Vlad Pohilă, prefațatorul lucrării. Discuţiile au fost moderate de către Marian Clenciu, preşedintele Asociaţiei Culturale ,,Pro Basarabiași Bucovina”.
Cei trei invitați au menționat că, prin lansarea acestei cărți la București, doresc să tragă un semnal de alarmă în legătură cu situația românilor din regiunea Odesa, unde, potrivit lor, „dispare școală după școală românească”. Hagicurdenii sunt lipsiţi de dreptul de a învăţa şi de a cunoaşte istoria naţională.
„Tudor Iordăchescu a venit să ne arate că românii din Basarabia Istorică nu au murit” – a explicat Vasile Șoimaru, un bun cunoscător al situației comunităților de români din jurul granițelor.
Jurnalistul Vlad Pohilă a declarat, la rândul său, că „Basarabia Istorică a devenit o zonă a absurdului și incredibilului, unde există o ură viscerală față de români”. „Avem de-a face cu un complex al neoimperialismului, al neisprăvitului și al acaparatorului, pentru că ucrainenii știu că acel teritoriu nu le aparține” – a declarat Vlad Pohilă. Totodată, jurnalistul a făcut o comparație între cele trei regiuni ale Ucrainei unde există comunități importante de români – Cernăuți, Odesa și Transcarpatia, menționând că cel mai rău o duc etnicii români din regiunea Odesa, în timp ce în Maramureșul Istoric, de exemplu, „boierul român angajează etnici ucraineni și se bucură de toate drepturile”.
Autorul cărții i-a salutat pe cei prezenți la lansare și a declarat, vizibil emoționat, că, „în sfârșit, lucrarea Hagi Curda a ajuns în inima Țării”. „Cartea trebuia să apară mai demult, dar nu s-a putut, pentru că noi, românii din Basarabia Istorică, nu avem dreptul să vorbim ceea ce gândim, mai ales dacă este vorba despre istoria noastră. Nimeni nu poate să spună liber ‘sunt român’. În plus, nimeni nu vrea să-și piardă bucățica de pâine. Tocmai de aceea, am scris cartea abia după ce m-am pensionat, pentru a nu avea probleme la serviciu” – a declarat Tudor Iordăchescu.
Autorul a precizat că dacă România și Uniunea Europeană nu se vor implica în viața comunității românești din regiunea Odesa, românii din această zonă nu vor mai rezista mult timp. „Copiii sunt forțați să învețe în ucraineană, avem copii care nu își mai cunosc limba maternă, nu mai vorbesc românește” – a explicat autorul lucrării.
Iordăchescu a menționat că pregătește o a doua ediție a cărții Hagi Curda, de data aceasta conținând articole, scrisori și date ale locuitorilor din sat, din care se vede clar faptul că populația este nemulțumită de condițiile în care trăiește și de problemele cu care se confruntă, mai ales din punct de vedere identitar. „Cred că toți cei de acolo gândim la fel, doar că cei mai mulți nu pot să se afirme. Sunt forțați să tacă, nu pot să se revolte, pentru că rămân fără lucru” – a mai remarcat Iordăchescu, subliniind importanța implicării Bucureștiului în soluționarea acestor probleme.
În cadrul discuţiilor nu a lipsit nici situația bisericii românești din Hagi Curda, singura biserică subordonată Mitropoliei Basarabiei, dependentă canonic de Patriarhia Română. Cei trei invitați au atras atenția că, deși biserica a fost sfințită în 2011, în Hagi Curda nu există preot permanent care să le țină slujbe românilor. „Avem un preot din Cantemir, care este nevoit să facă naveta” – a declarat Iordăchescu. Însă de şase luni de zile, biserica nu are preot care să oficieze slujbele, ceea ce îi descurajează pe românii din sat să îi mai treacă pragul.
O altă problemă discutată a fost prezența sau, mai bine zis, absența reprezentanților oficiali ai statului român în Sudul Basarabiei. Potrivit lui Tudor Iordăchescu, „de la sfințirea bisericii, în 2011, localitatea Hagi Curda nu a mai fost vizitată de niciun oficial de la București”.
Sud-basarabeanul noteză, ca o sinteză, în studiul etnografic, că ,,tăvălugul deznaţionalizării a făcut mare prăpăd printre minoritatea românească. Fără un amestec din partea Patriei-mamă, fără implicarea efectivă a forurilor europene abilitate, ne pierdem cu zile. Să ştiţi că nu îngroş deloc culorile. Pur şi simplu încălcările drepturilor noastre, ca cetăţeni ucraineni şi etnici români, sunt cu adevărat strigătoare la cer. Nu le vede doar cel care închide la ele ochii sau este orb cu totul„.
Evenimentul lansării a fost organizat de Consiliul Național, Filiala ,,Pan Hallipa” – București a Asociației Culturale ,,Pro Basarabiași Bucovina” și Muzeul Național de Istorie al Municipiului București ,,Palatul Șuțu”.
Autori: Sergiu Dan şi Iulia Modiga
Foto: Iulia Modiga
