Tărâţeanu a admis că în nordul Bucovinei funcţionează multe asociaţii, însă distanţa dintre ele îngreunează coordonarea activităţilor. ,,Lupta cea mai grea se duce în domeniul învăţământului”, a precizat acesta, făcând referire cu precădere la familiile mixte care îşi dau copiii la şcolile ucrainene, cu speranţa că se vor putea angaja ulterior mai uşor. ,,Am avut teatru, am avut filarmonică, bibliotecă, edituri. Nu mai avem. Nu avem librărie de carte românească. Acestea trebuie restabilite”, a spus cu amărăciune jurnalistul de la ,,Zorile Bucovinei”, care i-a informat pe cei prezenţi la Universitatea de Vară că în Ucraina funcţionează comisii de cenzură pentru cărţile româneşti.
Vasile Tărâţeanu a menţionat şi un exemplu de mare curaj în nordul Bucovinei: în satul Mahala, primăria a reuşit să arboreze tricolorul românesc, alături de steagul ucrainean. În acelaşi timp, scriitorul de la Cernăuţi a amintit şi de cazurile nefericite ale jurnaliştilor români care au primit interdicţia de a mai intra pe teritoriul Ucrainei, spre a nu mai reflecta situaţia comunităţilor de români din ţară.
În ceea ce priveşte sprijinul din partea statului român, Vasile Tărâţeanu a declarat că ,,politica românească suferă de lipsa caracterului bărbătesc”.
Amintim că la Universitatea de Vară de la Izvoru Mureşului, organizată de Centrul Cultural Topliţa, în parteneriat cu Fundaţia Naţională pentru Românii de Pretutindeni (Bucureşti), Centrul European de Studii Covasna-Harghita (Sf. Gheorghe), cu sprijinul Departamentului Politici pentru Relația cu Românii de Pretutindeni şi al Episcopiei Ortodoxe a Covasnei şi Harghitei, participă aproximativ o sută de persoane, lideri ai organizaţiilor româneşti din jurul frontierelor ţării şi din Balcani (Bulgaria, Serbia, Ungaria, Ucraina, Albania), dar şi din Diaspora românească (Italia şi Franţa). Prezentă la eveniment este şi o delegaţie din Republica Moldova, formată din parlamentari, jurnalişti, studenţi şi elevi.
