Cu cât ne apropiem mai mult de Summit-ul din noiembrie de la Vilnius, când se va decide încotro se va îndrepta R. Moldova, se observă o intensificare a contactelor moldo-ruse – pe de o parte, și româno-române – pe de altă parte. Astfel, în timp ce o delegație economică din R. Moldova, condusă de Valeriu Lazăr, s-a aflat la Moscova, pentru diverse chestiuni economice, în primul rând legate de deblocarea exporturilor de vin și semnarea unui nou contract cu Gazprom, viceministrul Economiei, Dumitru Godoroja, a venit la Ploiești, în fruntea unei puternice delegații economice, pentru a participa la un seminar de prezentare a instrumentelor investiționale ale R. Moldova, seminar organizat și găzduit de CCI Prahova.
Tot în aceste zile, președintele Traian Băsescu a inspectat șantierul gazoductului Iași-Ungheni, unde a constatat că încă nu au început lucrările, programate a fi finalizate în luna decembrie a.c., ultimul termen avansat de șeful șantierului fiind luna februarie 2014. Un alt ministru al României, Mariana Câmpeanu, s-a aflat la Chișinău, la invitația Ministrului Muncii și Protecției Sociale și Familiei din R. Moldova, Valentina Buliga, tema întâlnirii fiind colaborarea în diverse probleme sociale, experiența Bucureştiului în domeniu fiind deosebit de utilă partenerilor de peste Prut.
”Evenimentul de la Ploiești reprezintă o continuare firească și un rezultat concret al multitudinii de activități comune organizate de-a lungul timpului cu partenerii moldoveni și își propune să prezinte modul și regimul de functionare a Zonelor Economice Libere și a Parcurilor Industriale din Republica Moldova, oportunitățile oferite de acestea și proiectele functionale și planificate pentru a fi implementate, precum și climatul investițional si situația economică actuală din Republica Moldova”, a menționat, în debutul întâlnirii, Aurelian Gogulescu, președintele CCI Prahova. Scurte alocuțiuni au mai rostit Fabioara Ionescu – administrator public al județului Prahova și prefectul județului, Marius Sersea, care a urat oaspeților să trăiască sentimentul avut de poetul ploieștean Nichita Stănescu, în 1976, atunci când a pășit, pentru prima oară, în gara din Chișinău, în plin regim sovietic: ”am venit de acasă, acasă!”. Domnia sa a menționat faptul că acest concept al parcurilor industriale a fost inițiat și susținut de ing. Mircea Cosma, președintele Consiliului Județean Prahova. ”Conceptul a avut, practic, două obiective esențiale: ocuparea forței de muncă disponibilizate de pe raza județului (peste 100 000 de oameni – n.a.) și ridicarea gradului economic al unor unor anumite zone care dispuneau de spații de producție neutilizate sau de de terenuri pentru investiții. În acest sens, noi am sprijinit, tehnic și legislativ, guvernul R. Moldova în crearea de parcuri industriale și, dacă ni se va cere, vă vom împărtăși, în continuare, din experiența noastră”, a mai precizat prefectul.
Din delegația R. Moldovei au făcut parte reprezentanți ai administrației publice centrale și locale, specialiști în domeniul proiectării de parcuri industriale, directori și administratori ai parcurilor industriale din Cimișlia (primarul și viceprimarul orașului Cimișlia – Gheorghe Răileanu și, respectiv, Sergiu Vîrlan), Strășeni, Chișinău, Răut-Bălți, zonele economice libere (ZEL) din Bălți și Ungheni, antreprenoriatul liber PP Vâlcăneș din Vulcănești.
La întâlnirea cu oaspeții din R. Moldova au venit și numeroși reprezentanți ai unor companii prahovene, interesați în extinderea activității lor pe piața de peste Prut: reprezentanți ai parcurilor industriale din Ploiești, Plopeni, Vălenii de Munte, Brazi, Mizil, Ciorani, Ariceștii-Rahtivani, precum și reprezentanți ai unor societăți comerciale prahovene: Confild SRL, IPIP SA, Camexip SA, Modpack System SRL ș.a.
Încântat de rezultatul întâlnirii avute cu oficialitățile locale și cu mediul de afaceri din Prahova, Dumitru Godoroja – viceministrul Economiei din RM, a declarat: ”În primul rând vreau să vă mărturisesc, sincer, că aici, la Ploiești, mă simt într-adevăr ca acasă. De altfel, acum zece ani, eu lucram într-o companie moldovenească, a cărei firmă-mamă se afla la Ploiești. Ei bine, pot să afirm cu certitudine că, în acest ultim deceniu, Ploieștiul și Prahova s-au dezvoltat enorm – județul Prahova având acum un PIB chiar mai mare decât cel al R.Moldova – datorită, în primul rând, apariției parcurilor industriale. Un concept nou, pe care și noi încercăm, după exemplul Prahovei, să-l implementăm. În acest moment, R.Moldova s-a transformat, de la Nord la Sud, în 7 zone economice libere, cu 10 parcuri industriale, un port liber de taxe și un aeroport internațional. În țara noastră activează deja câteva companii internaționale, rusești și germane îndeosebi, care au investit aici 186 de milioane de dolari și au asigurat locuri de muncă pentru 7000 de oameni. R.Moldova este o țară mică, dar care se mișcă repede, devenind o țară atractivă pentru investitorii străini. Astfel, în prima jumătate a anului curent, RM a înregistrat cea mai mare creștere economică din Europa, în condițiile când inflația s-a menținut în jurul a 5 procente planificate. Ca un om venit în Ministerul Economiei din mediul de afaceri – ca de altfel și celalți colegi din minister – înțeleg perfect care sunt modalitățile de atragere a investitorilor străini. Este vorba, în primul rând, de o legislație permisivă, cu numeroase facilități fiscale, cu reduceri substanțiale de taxe și impozite, posibilitate de a transfera profitul obținut în afara țării, dreptul de a cumpăra teren, clădiri, acces la o gamă variată de utilități și servicii și, nu în ultimul rând, cu o forță de muncă calificată, un muncitor având asigurat un salariu mediu brut de circa 320 de dolari pe lună. Firmele care activează în ZEL pot avea livrare liberă a mărfurilor, un tratament vamal preferențial, scutire de TVA și taxe vamale pentru mărfurile și serviciile livrate în ZEL. Interesantă este scutirea totală la plata impozitului pe profit, pe o perioadă de trei ani, dacă firma respectivă face investiții în ZEL de minimum un milion de dolari; la o investiție de 5 milioane, scutirea ajunge la 5 ani! Acestea sunt doar câteva dintre instrumentele noastre investiționale, menite să atragă și investitori din Prahova. Veniți la noi, că aveți numai de câștigat, vă asigur!”, a spus viceministrul D. Godoroja.
Întrebat care-i speranța sa despre șansele de aderare a R. Moldova la UE, la summit-ul de la Vilnius, domnia sa a afirmat, clar și răspicat: ”Vilnius nu mai e o speranță, e o certitudine. Locul R. Moldova este doar în Europa și eu cred în acest vis realizabil!”
Ioan POPESCU, Ploiești
