Europarlamentarul Elena Băsescu l-a informat pe Comisarul european pentru Energie Günther Oettinger prin intermediul unei scrisori despre starea actuală a lucrărilor la gazoductul Iaşi-Ungheni.
Fiica cea mică a preşedintelui României a explicat că a decis să îi scrie oficialului european ca urmare a faptului că lucrările la gazoductul Iaşi – Ungheni, prima interconexiune de gaze naturale dintre România și Republica Moldova, nu au început nici până în acest moment şi nici nu există o dată clară la care acest lucru ar urma să se întâmple.
Elena Băsescu nu a ezitat să îl acuze pe prim-ministrul Victor Ponta de regizarea unei ,,mascarade” la 27 august, când au fost începute lucrările la gazoduct, ,,înşelătorie” căreia i-a căzut pradă comisarul european.
Redăm în continuare conţinutul integral al scrisorii:
Stimate domnule Comisar Günther Oettinger,
Uniunea Europeană reprezintă un model în ceea ce privește transparența, iar Comisia Europeană, în calitatea sa de “gardian al tratatelor”, are autoritatea de a aplica și implementa acest principiu. Din acest motiv, mă văd nevoită să vă aduc la cunoștință o serie de elemente care vor demonstra faptul că, în data de 27 august 2013, aţi fost victima unei înşelătorii puse la cale de Premierul României, domnul Victor Ponta. Aţi participat alături de acesta şi de Premierul Republicii Moldova, domnul Iurie Leancă, la inaugurarea lucrărilor la gazoductul Iaşi – Ungheni, care ar urma să lege Republica Moldova de piața gazelor din Uniunea Europeană. În realitate însă, acest proiect nu este pus în aplicare, fiind doar o încercare a domnului Ponta de a simula, pe de o parte, o relaţie pozitivă şi constructivă cu Comisia Europeană, iar pe de altă parte, sprijinul pentru apropierea Republicii Moldova de dezideratul integrării în UE.
Spun că aţi participat la o înşelătorie bazându-mă pe trei argumente majore:
1. Şantierul de lângă Ungheni a fost prezentat ca având toate conductele, utilajele şi materialele de construcţie necesare demarării proiectului. În realitate însă, acestea fuseseră folosite cu o zi înainte la Rediu (jud. Iaşi), în România, pentru inaugurarea şantierului din zona românească. Au fost apoi transportate peste noapte în Republica Moldova. În acest moment, acestea nu se regăsesc în niciuna dintre cele două zone unde ar trebui să se lucreze. Practic, ceea ce aţi văzut dumneavoastră a fost parte a unei recuzite politice în cadrul unui show puternic mediatizat. Acest lucru a fost confirmat în două rânduri. Prima dată de mass media româneşti, care au arătat că, la numai două zile după inaugurare, şantierul de la Rediu fusese abandonat. A doua oară de o vizită a Preşedintelui României, domnul Traian Băsescu, care, în data de 20 septembrie 2013, a constatat că şantierul din partea românească a proiectului nu era funcţional.
2. Lucrările la gazoductul Iaşi – Ungheni nu au fost pornite nici până în acest moment. Lucru recunoscut chiar de constructori şi uşor observabil în urma vizitei din 20 septembrie 2013 a şefului statului român la Rediu (jud. Iaşi).
3. Nu în ultimul rând, data de finalizare a lucrărilor este total diferită de cea anunţată de către Premierul Victor Ponta. Dacă acesta vorbea în 26 şi 27 august 2013 despre posibilitatea ca gazoductul de 43 kilometri să fie finalizat până la sfârşitul anului curent, noua dată avansată de constructori este aceea a sfârşitului lui martie 2014. Chiar dacă aceasta se încadrează în timpul presupus de proiectul avizat de Comisia Europeană, există indicii clare că nici acest termen limită asumat nu va fi respectat. Şi asta pentru simplul fapt că lucrările nu au început şi nici nu există o dată clară la care proiectul ar putea demara efectiv.
Confruntat cu această realitate obiectivă, Premierul socialist al României, domnul Victor Ponta, continuă să minimalizeze și să trateze cu o totală indiferență problematica gazoductului Iaşi – Ungheni, dovedind o lipsă de transparenţă în ceea ce priveşte un proiect considerat vital deopotrivă pentru Republica Moldova, dar şi pentru România. Consider că acesta are o atitudine vădit nepotrivită pentru funcţia pe care o ocupă, dar şi pentru necesitatea şi obligativitatea unei corecte informări a opiniei publice – atât cea din România, cât şi cea din Republica Moldova.
Domnule Comisar Günther Oettinger,
Dacă aceasta ar fi fost o problemă care să vizeze strict România şi Republica Moldova, cu siguranţă că ea ar fi putut să nu facă obiectul unei asemenea scrisori de informare. Cred însă că era absolut obligatoriu ca dumneavoastră să cunoaşteţi situaţia reală privind acest proiect pe care l-aţi girat. Pe de o parte, pentru că imaginea dumneavoastră a fost folosită de către Premierul Ponta într-o campanie de comunicare agresivă la nivelul presei româneşti. Pe de altă parte, avem de-a face cu un proiect care este finanţat în bună parte chiar de Uniunea Europeană. 7 milioane de euro din cele 28 de milioane necesare realizării gazoductului vin de la UE prin Programul de Cooperare Transfrontalieră România-Ucraina-Republica Moldova.
În condiţiile acestea, domnule Comisar, vă adresez respectuos rugămintea de a acorda o atenţie sporită acestei lucrări de investiţii atât de importante pentru România şi Republica Moldova. Sunt convinsă că o implicare mai activă în urmărirea derulării proiectului ar aduce după sine o responsabilizare mult mai mare a Guvernului de la Bucureşti şi, implicit, ar creşte şansele de realizare a gazoductului Iaşi – Ungheni. Este ocazia cea mai bună a Republicii Moldova de a nu mai fi 100% dependentă de gazele livrate de Federaţia Rusă.
Cu deosebită stimă,
Elena Băsescu, europarlamentar”
InfoPrut aminteşte că pe 27 august a fost dat startul lucrărilor de construcție a gazoductului Iași-Ungheni. Evenimentul a avut loc în prezența prim-ministrului Iurie Leancă, a omologului său de la Bucureşti, Victor Ponta și a comisarului european pentru Energie Gunther Oettinger. Oettinger a dat asigurări în acel cadru că UE va finanța și alte proiecte de interconexiune dintre Republica Moldova și România.