Republica Moldova este o copie fidelă a României de acum 10-15 ani. Mai ales acum când Uniunea Europeană a acordat o serie de facilităţi economice, iar unii dintre basarabeni visează la aderare. Pentru români, piaţa din est poate fi şansa unei mici afaceri profitabile
Visul călătoriei în timp devine incitant mai ales atunci când e vorba de bani. Cum ar fi, de exemplu, să te întorci chiar înainte de apariţia celebrelor dozatoare TEC? Şi să fii tu cel care le aduci în România? Sau să fii primul care deschide o reţea de internet în cartier?
În Republica Moldova, cu puţin noroc şi curaj, un astfel de vis poate căpăta formă. Dovadă că aici este o piaţă virgină sunt şi investiţiile făcute în ultimii doi ani de mari companii ca Dräxlmaier sau Coca Cola. „Există această tendinţă datorită forţei de muncă mai ieftine. În plus, Republica Moldova beneficiază de un acord preferenţial cu Uniunea Europeană.
Ce face Moldova acum, făcea România în urma cu 15 ani”, a declarat Alexander Milcev, partener Tax Advisory & Compliance Services Ernst &Young Romania.
Gândul vă propune 7 idei de afaceri mici, care au şanse mari să producă bani în Basarabia.
Un El Dorado al internetului
Dezvoltarea spaţiului virtual este încă la început. Atât în ceea ce priveşte asigurarea serviciilor de internet cât şi afacerile online. Modelul de reţele de cartier din România anilor 2000 pot fi aplicate şi aici. La Chişinău dar mai ales în celelalte oraşe: Bălţi, Cahul, Soroca. Nici comunele mai mari nu trebuie evitate. Oamenii vor acces la internet pentru că multe din rude sunt plecate la muncă în străinătate şi comunicarea on-line e mai facilă şi ieftină. „O asemenea afacere poţi spune că o începi cu zero investiţie. Câteva cabluri şi câteva switchuri. Pe parcurs începi să bagi bani dar ai din încasări. Cel puţin în România aşa a fost”, a declarat pentru gândul Gabriel Manoilescu, unul din zecile de dezvoltatori de astfel de reţele. În 2009, a vândut-o către o mare firmă cu 60.000 de euro.
Un site de vânzări on-line cu distribuţie la domiciliu ar fi o afacere cu o arie mai restrânsă. Asta pentru că singurul oraş unde există cât de cât o putere de cumpărare, echivalentă cu cea a Iaşului, este capitala. Aici sunt concentraţi cei din „clasa de mijloc”. În plus, aici e centrul universitar, cu mulţi studenţi străini în special din Asia, dar şi ambasade sau reprezentanţe de firme. Astfel că există o potenţială piaţă de clienţi cu bani.
Bani din blocuri
O altă sursă de câştig pentru un român ar fi cele peste 300.000 de apartamente din Basarabia. Mai bine de două treimi sunt amplasate în capitală. Foarte puţine au montate apometre şi sisteme de măsurare a căldurii. De puţin timp a început să se discute despre primele, la nivel de administraţie, în Chişinău.
Gigacalorimetrele sunt o nou-tate absolută. Afacerea ar putea avea şanse, mai ales că preţul gigacaloriei la Chişinău este de 242 de lei. În celelalte oraşe e şi mai mare, iar disputele privind pierderile de pe reţele, atât de cunoscute şi în România, sunt din ce în ce mai aprinse.
Deci, o piaţă virgină de unde s-ar putea face bani serioşi. Blocurile mai oferă o sursă de câştig. În Basarabia nu a ajuns încă valul izolărilor termice. Această afacere poate fi dezvoltată uşor mai ales de cei care au deja experienţă şi firme în România.
Farmacii de plante
O plimbare prin Piaţa Centrală a Chişinăului este cu adevărat o experienţă unică. Întinsă pe o suprafaţă imensă, e o combinaţia total nefericită între un bazar clasic românesc şi iarmaroc. Otrava de „taracani, şoareci, guzgani” se vinde în faţa halei de lactate, iar carnea se depozitează direct de pe caldarâm. La sutele de tarabe sunt exact aceleaşi produse. Practic peste tot găseşti acelaşi muştar iute rusesc, aceeaşi cafea, aceleaşi prelungitoare şi aceleaşi spume de ras. E ca şi cum patru tarabe cu mărfuri ar fi multiplicate la nesfârşit. Şi totuşi se vinde foarte mult, piaţa fiind plină de clienţi în fiecare zi.
În tot acest amalgam şi în genere mai în tot Chişinăul, găseşti cu greu un magazin de produse naturiste. Republica Moldova este o ţară care importă mai bine de 80% din medicamente. Mai mult, produsele din farmacii sunt foarte scumpe, mai ales pentru o populaţie cu putere de cumpărare foarte mică. Astfel că produsele naturiste pot fi o marfă tentantă, care să ofere o variantă pentru pacienţii basarabeni. Şi se poate începe chiar cu o simplă tarabă.
Paradoxul basarabean
La câteva sute de metri de piaţa care te poartă în urmă cu 15 ani se înalţă o clădire imensă din beton şi sticlă. De fapt, înălţimea imobilelor din Chişinău este unul din lucrurile care surprind cel mai mult. În ultimii ani au fost ridicaţi mastodonţi de 20 de etaje, cu destinaţia spaţii de birouri. Iar alţii sunt în plină construcţie. Nu duc lipsă de clienţi şi preţurile de închiriere sunt echivalente cu cele din marile oraşe ale României. Multe birouri înseamnă automat şi creşterea cerinţelor pentru piaţa de curăţenie. În acest moment în Chişinău sunt active deja câteva firme pe acest domeniu, dar piaţa e de abia la început.
Şaorma, dragostea mea
Acest produs culinar atât de drag românilor este greu de găsit la Chişinău. Sunt doar câteva chioşcuri şi acolo calitatea e îndoielnică. Domeniul fast-food este abia la început. Însă apetitul moldovenilor pentru astfel de produse e ridicat. Dovadă stă şi aglomeraţia de la singurul restaurant Mc’Donalds deschis chiar în centru capitalei.
Sursa: Gândul
Foto: Iulia Modiga
