Din start se poate conchide că, deşi iniţiativa nu comportă un impact juridic (vom analiza juridic de ce), Formuzal încearcă să irite puterea de la Chişinău şi să se manifeste ca o unealtă în mîna unor politicieni de la Moscova şi Tiraspol.
Cum am remarcat mai sus, solicitarea başcanului poate fi tratată ca un act nul. Pentru a afla de ce vom da curs unei analize juridice mai amînunţite a documentului şi vom încerca să desprindem unele concluzii juridice în conformitate cu legislaţia Republicii Moldova.
Temeiul juridic de care se conduce Formuzal în organizarea unui pleibescit local sunt: articolul 14 din Legea cu privire la statutul juridic special al Găgăuziei, articolele 51, 58, 68 din statutul Găgăuziei, precum şi articolele 1, 2, 3 şi 4 din Legea referendumului local.
În baza acestor reglementări, localnicii urmează a fi întrebaţi dacă doresc aderarea Republicii Moldova la Uniunea Vamală “Rusia-Belarus-Kazahstanului” sau la spaţiul UE. O altă opţiune care ar dori Mihail Formuzal să fie înaintată vizează menţinerea unui statut neutru cu posibilitatea de conservare a relaţiilor de prietenie cu statele din UE, precum şi a Comunităţii Economice Eurasiatice.
Se pare că Formuzal nu a luat în calcul faptul că referendumul pe care ar dori să-l iniţieze ţine de “politica externă a statului”, deoarece în acest context prevederile statutului autonomiei sunt limitate, iar competenţa exclusivă îi revine Chişinăului. În conformitate cu punctul 9 al articolului 68 din statutul Autonomiei, Başcanul are dreptul de a iniţia doar un referendum local. Ulterior iniţiativa trebuie să fie revizuită şi aprobată de către Adunarea Populară a Găgăuziei.
Citiţi articolul integral pe site-ul Agenţiei de ,,Investigaţii, Dezvăluiri şi Opinii”.
