• Despre noi
  • Contact
  • Cautăm colaboratori
InfoPrut
  • Actualitate
  • Politic
  • Cultural
  • Extern
  • Dosar
  • Opinii
  • Focus
  • Interviu
  • Comunităţi istorice
  • Foto
No Result
View All Result
  • Actualitate
  • Politic
  • Cultural
  • Extern
  • Dosar
  • Opinii
  • Focus
  • Interviu
  • Comunităţi istorice
  • Foto
No Result
View All Result
InfoPrut
No Result
View All Result

Poziție cu privire la statutul limbii în Constituția Republicii Moldova

Iulia Modiga by Iulia Modiga
4 decembrie 2013
in Actual
0
Poziție cu privire la statutul limbii în Constituția Republicii Moldova
0
SHARES
11
VIEWS
Share on FacebookShare on Twitter

Acceptarea sesizării făcută de către deputaţii de la Chişinău ar fi un pas înainte către desfiinţarea falsului numit ,,limba moldovenească” şi ar veni în completarea votului dat de Parlamentul României anul acesta, prin care sintagme precum moldovean, vlah sau aromân sunt doar denumiri zonale pentru români. Aceasta este poziția Platformei Civice Acțiunea 2012, înaintea examinării de către Curtea Constituțională a unor interpelări referitoare la statutul limbii în Legea fundamentală a Republicii Moldova.

,,Platforma Civică Acțiunea 2012 reafirmă cu hotărâre ceea ce o întreagă lume academică respectabilă şi bunul simţ susțin dintotdeauna: nu există o limbă moldovenească distinctă de cea română. Nu există nici măcar un dialect moldovenesc separat”, se arată într-un comunicat al coaliției unioniste. În acest sens, Acțiunea 2012 precizează că aşa cum muntenii nu vorbesc munteneasca sau bănăţenii bănăţeana, în sensul unor limbi cu aceste denumiri, nici moldovenii nu vorbesc moldoveneasca.

Limba este elementul definitoriu al etnicităţii româneşti, dar în largul spaţiu circumscris arcului carpatic este evidentă unitatea şi în credinţe, obiceiuri sau mentalităţi. Nume de familie frecvente în tot acest areal precum Moldovan, Munteanu, Ungureanu, Moroşanu, Mocanu etc. ne arată convingător că de-a lungul secolelor a existat o circulaţie permanentă între diversele provincii locuite de români.

Aşadar, unitatea etnică a tuturor românilor autohtoni în spaţiul carpato-dunăreano-pontic, inclusiv a celor din estul acestui spaţiu, care se întind până dincolo de Nistru, nu poate fi negată şi nici nu poate fi privită ca o realitate apărută în urma vreunei uniformizări recente, ulterioară formării statului român modern.

InfoPrut amintește că joi, 5 decembrie, Curtea Constituțională (CC) va examina două sesizări ale deputaților privind denumirea corectă a limbii de stat, care potrivit Constituției Republicii Moldova este ,,limba moldovenească”. CC va examina sesizarea deputatului din grupul liberal-reformator Ana Guțu, depusă în luna martie, care îi solicită instituției să interpreteze sintagma ,,limba moldovenească” din textul Constituției, ca fiind echivalentă cu sintagma ,,limba română”. Totodată, deputații liberali din parlamentul de la Chișinău (M. Ghimpu, V. Munteanu, C. Fusu, B. Vieru, Gh. Brega) au depus o sesizare la Curtea Constituțională privind interpretarea Constituției în privința denumirii corecte a limbii de stat — ,,limba română” sau ,,limba moldovenească”.

Tags: Curtea ConstitutionalaPlatforma Civică Acţiunea 2012Statutul limbii romane in Constitutie
Previous Post

Publicație poloneză: Rusia nu va ierta Rep. Moldova și Georgia

Next Post

Antonescu: „Integrarea Rep. Moldova în UE este esențială pentru orice proiect unionist”

Next Post

Antonescu: „Integrarea Rep. Moldova în UE este esențială pentru orice proiect unionist”

Arhiva InfoPrut

  • Cautăm colaboratori
  • Contact
  • Despre noi
  • Dosare
  • Infoprut.ro
  • Sondaje

© 2025 JNews - Premium WordPress news & magazine theme by Jegtheme.

No Result
View All Result
  • Actualitate
  • Politic
  • Cultural
  • Extern
  • Dosar
  • Opinii
  • Focus
  • Interviu
  • Comunităţi istorice
  • Foto

© 2025 JNews - Premium WordPress news & magazine theme by Jegtheme.