Dan Dungaciu, directorul Institutului pentru Științe Politice și Relații Internaționale din cadrul Academiei Române, a declarat, într-un interviu, că Hotărârea Curții Constituționale din 5 decembrie privind denumirea limbii vorbite în Rep. Moldova este o decizie istorică.
„Este indiscutabil o decizie istorică, chiar dacă e nițel nepotrivit să numești istoric un document care nu face decât să consfințească un adevăr evident. Dar, din nefericire, adevărurile evidente nu sunt deloc așa în stânga Prutului, cel puțin pentru unii. Prin urmare, până la înlăturarea tuturor contradicțiilor sau formulele eronate din dosarul politico-identitar al Rep. Moldova trebuie să dăm Cezarului ce-i al Cezarului, respectiv să-i dăm Curții ceea ce este a Curții. Adică să îi recunoaștem meritele deosebite și curajul de a spune lucrurilor pe nume”, a declarat Dungaciu într-un interviu pentru Timpul.md.
Sociologul a mai adăugat că decizia a fost întâmpinată cu bucurie la București (la nivelul politic sau al publicului), pe când la Chișinău „a fost evidentă o anumită crispare și o tăcere asurzitoare în unele cercuri (…). Spre deosebire de reacțiile de la București, la Chișinău reacțiile au fost aproape palide la nivel politic, lăsând senzația că, la acest nivel, cu excepția liberalilor, nimeni nu a fost cu adevărat fericit cu această decizie”, a mai spus Dungaciu.
În ceea ce privește reacția Rusiei, directorul Institutului pentru Științe Politice și Relații Internaționale consideră că „Rusia este prea inteligentă pentru a se implica la nivel înalt și direct în disputa lingvistică din Rep. Moldova” și asta pentru că „savanții ei au confirmat deja, nu odată, denumirea corectă a limbii”, dar și pentru că Moscova „ știe foarte bine de unde și de la cine a pornit toată tevatura lingvistică din stânga Prutului”.
