,,(…) prea puţini avem curaj să vorbim despre ineficienţa formatului 5+2 în soluţionarea problemei transnistrene şi despre încurajările pe care le primesc găgăuzii în sudul Republicii Moldova pentru a se autonomiza faţă de Chişinău. Nu am văzut poziţii măcar din partea OSCE în ceea ce priveşte tratamentul aplicat şcolilor româneşti din Transnistria. Deci vorbim toţi de suveranitate şi independenţă, ştim că butoanele din Transnistria şi din Găgăuzia nu sunt la Chişinău şi nu vrem să prevenim o întoarcere din drum sau nu găsim încă mijloacele să prevenim o întoarcere din drum a Republicii Moldova. Nu este în discurs, dar nu pot să nu fiu sincer cu dumneavoastră. România nu va putea rămâne impasibilă politic, repet, politic, în cazul în care din Transnistria sau din zona găgăuză vor porni provocări care să aducă Republica Moldova în riscul de a-şi întrerupe drumul către Uniunea Europeană. Şi vom face o ofertă politică Republicii Moldova dacă nu se reuşeşte asigurarea securităţii şi suveranităţii acestei ţări, care este o ţară europeană, este parte a Europei şi nu a Uniunii Euroasiatice”, a declarat președintele Traian Băsescu.
În același sens, șeful de stat a ținut să precizeze că anul 2014 rămâne unul de profund angajament în viitorul european al Republicii Moldova. ,,România va menţine în continuare obiectivul ca semnarea Acordului de Asociere şi a Acordului de Liber Schimb cu Republica Moldova, parafate la Summitul Parteneriatului Estic de la Vilnius, să aibă loc înainte de finalizarea mandatului actualei Comisii Europene, astfel încât până la momentul alegerilor din Republica Moldova să înceapă procesul de ratificare la nivelul statelor membre ale Uniunii Europene”, a spus acesta.
Traian Băsescu și-a mai exprimat speranța ca până la încheierea mandatului actualului Parlament European cetățenii Republicii Moldova să circule liber în spațiul Uniunii Europene.
În ceea ce privește dimensiunea identitară, președintele Băsescu a menționat faptul că România a afirmat întotdeauna identitatea română a majorităţii cetăţenilor Republicii Moldova. ,,Am vorbit întotdeauna despre două state româneşti, şi în acest context salutăm decizia Curţii Constituţionale a Republicii Moldova din 5 decembrie, privind interpretarea Articolului 13 din Constituţia Republicii Moldova, respectiv consacrarea fără dubiu a limbii române ca limbă de stat în Republica Moldova. Respectăm dreptul de autoidentificare a cetăţenilor din stânga Prutului, alternativ ca români sau moldoveni, dar considerăm că acest lucru e rezultatul vicisitudinilor istoriei şi vom susţine neabătut cultura, învăţământul şi identitatea românească ale statului vecin”, și-a încheiat acesta gândurile despre Republica Moldova.
