Situaţia Republicii Moldova, în contextul crizei din Ucraina, a fost pusă în discuţie, din punct de vedere geopolitic şi strategic, având în vedere faptul că nu face parte din Uniunea Europeană sau NATO, la fel ca Ucraina sau Belarus, în cadrul unui eveniment organizat de Institutul Fraţii Golescu pentru relaţii cu românii din străinătate şi Asociaţia Europeană de Studii Geopolitice şi Strategice Gheorghe I. Bratianu.
Colonelul (r) dr. Ion Petrescu a vorbit, prin comparaţie, despre Republica Moldova în contextual crizei din Ucraina, unde sunt “forţe militare puse faţă în faţă şi, chiar dacă nu a curs încă sânge, ameninţarea există”. “Dacă Republica Moldova va fi pusă într-o situaţie ipotetică asemănătoare, aşa cum Polonia, îngrijorată de situaţia din Ucraina, a cerut consiliului NATO să se reunească, aşa şi România, dacă va fi o situaţie nedorită, are dreptul, ca vecin al Republicii Moldova, să ceară Consiliului NATO să discute problema respectivă”.
Din declaraţiile reprezentanţilor Consiliului NATO a reieşit că integritatea teritorială a Ucrainei trebuie respectată. România are misiunea să sprijine, într-o manieră europeană suveranitatea şi integritatea teritorială a Republicii Moldova într-o situaţie smilară, mai spune Petrescu. “Atunci când va veni momentul unirii, el va fi ca în decembrie 1918, va porni numai de la Chişinău, va porni numai de la decizia Parlamentului de la Chişinău”, este de părere colonelul Petrescu, care a explicat cum se poate realiza unirea dintre două state, din punct de vedere european. Prima variantă ar fi înţelegerea dintre miniştrii de externe a celor două state sau, a doua variantă, “în cazul în care Parlamentul doreşte unificarea, ia o decizie în acest sens şi se adresează celuilalt Parlament”.
Colonelul Petrescu vede trei scenarii posibile pentru finalizarea crizei din Ucraina: Rusia invadează şi estul Ucrainei, Crimeea devine Transnistria Ucrainei sau detensionarea crizei, subliniind faptul că ieşirea în presă a liderului de la Moscova sugerează că acesta doreşte dialogul pe această temă. “Declaraţiile unor oficiali că NATO nu are niciun angajament faţă de Ucraina este o minciună pentru că Ucraina a furnizat securitate NATO, adică, la fel ca Republica Moldova, a trimis trupe la cererea NATO”. “Personal, cred că Ucraina va rămâne unită, cred că Ucraina şi Republica Moldova, pe baza voinţei liber exprimate democratic a cetăţenilor celor două ţări, îşi vor determina soarta, Ucraina la alegerile din mai, iar Republica Moldova la alegerile parlamentare de la finele acestui an”.
Drd. Claudiu Degeratu este de părere că prezenţa trupelor NATO în Europa înseamnă o externalizare a securităţii şi că acelaşi lucru se întâmpla şi în Uniunea Sovietică, când ţările din blocul sovietic aveau trupe ruseşti pe teritoriul lor. Uniunea Europeană are nevoie de securitate internalizată, independentă de Washington.
Republica Moldova este cel mai important conflict îngheţat al flancului sudic european. Transnistria a găzduit formaţiunea militară cea mai importantă la nivel de armată sovietică. Degeratu face un rezumat al relaţiilor dintre Republica Moldova şi NATO, punând accentul pe implicarea Republicii Moldova la securitatea europeană. „Cel mai important, statutul de asociat la Uniunea Europeană va impune Republicii Moldova o politică de vizibilitate”.
Generalul Mircea Chelaru crede că România nu mai trebuie să joace, ca până acum, „la două sau mai mute capete, ci cu maximum de inteligenţă şi cu adaptabilitate”. Generalul Chelaru menţionează „şantajul practicat de Ucraina la dezmembrarea URSS – plătiţi până vă ies ochii, altfel nu vă dăm armele nucleare”, suma ridicându-se la 60 de miliarde de dolari, la care s-a adăugat şi Memorandumul de la Budapesta din 1994, prin care SUA, Marea Britanie şi Rusia garantează integritatea teritorială a Ucrainei, recunoscând astfel teritoriile româneşti date de Rusia Ucrainei. Până în 1997, România nu a recunoscut graniţa de est cu URSS. „Brusc, în 1997, apare maladiva gândire a unora că trebuie să intrăm în NATO, la reuniunea de la Madrid. Ştiţi cine a fost cel mai mare şantajist pentru a intra la Madrid? Ucraina – nu aveţi relaţie cu noi, nu aveţi ok pentru Madrid. Şi aşa apare reuniunea de urgenţă sub conducerea domnului Severin şi ne trezim că am semnat tratatul cu Ucraina, recunoscând graniţele, în timp ce negociam eliminarea consecinţelor pactului Ribbentrop – Molotov”.
Generalul Chelaru sugerează că România ar trebui să fie mai îngrijorată de situaţia comunităţii de români din Ucraina, decât de soarta Ucrainei în sine, amintind că sub conducerea Iuliei Timoşenko s-a produs cel mai mare atac asupra românilor din Ucraina.
În ceea ce priveşte criza din Crimeea, „Rusia practică politica faptului împlinit. Vă garantez, Crimeea nu va mai fi niciodată ce a fost până acum”, spune Chelaru.
Din contextul actual reiese, potrivit generalului Chelaru, că Rusia poate să intervină în mai puţin de 12 ore, Uniunea Europeană este „o bătrână doamnă de 70 de ani care îşi târâie răsuflările în congestii pulmonare şi în congestii neoperative”, NATO devine din ce în ce mai politic şi mai
puţin operaţional în spaţiul Europei.
„Nu se face unirea cu bune intenţii, nu cu o elită sclifosită, ci cu evidenta dorinţă a celor două popoare. Cine ne-a oprit până acum să facem un referendum simultan?”
„Ar trebui să ne concentrăm efortul maximal pe tot ce mai e la ora actuală de salvat din interiorul actualei Republici Moldova şi pentru a produce politici active, preventive pentru protecţia comunităţii româneşti” de peste Prut, a încheiat Chelaru.
Criza din Ucraina a amintit României că este necesară o intensificare a eforturilor pentru respectarea drepturilor comunităţilor de români din afara graniţelor, cu accent pe Republica Moldova.