După o degustare de vinuri care a durat o noapte întreagă, cosmonautul Iuri Gagarin a glumit spunând că îi este mai uşor să părăsească pământul decât crama Cricova din Republica Moldova.
De generaţii întregi, băutorii de vin ruşi, cum e Gagarin, erau cei mai mari consumatori de vin din Republica Moldova. În ultimii ani, interzicerea importurilor de vin din Republica Moldova a devenit cea mai la îndemână armă a Kremlinului în lupta pentru împiedicarea legăturilor politice şi economice ale Republicii Moldova cu Uniunea Europeană, notează Financial Times.
Ultimul embargou a fost impus în septembrie pentru că vinul ar avea o „calitate nesatisfăcătoare”, spun ruşii. Politicienii şi producătorii de vin de la Chişinău nu se îndoiesc însă de faptul că embargoul e de natură politică.
Interdicţia importurilor a înviat amintiri amare ale embargoului rusesc din 2006, când peste 100 de crame au intrat în colaps, iar Republica Moldova a pierdut peste 200 de milioane de dolari din vânzări. „Singura soluţie este diversificarea, crearea unui produs calitativ care să genereze cerere”, spune Artur Marin directorul comercial de la Bostavan, una din cele mai importante crame din Republica Moldova.
Iurie Leancă, premierul Republicii Moldova, spune că 29% din exporturile de vin ale ţării mergeau către Rusia în momentul embargoului iniţiat în septembrie, comparativ cu 60%, cât era în 2006.
Schimbarea pieţei de desfacere este evidentă în economie. În 2001, în jur de 60% din exporturile sale mergeau către fostele state sovietice, în timp ce puţin peste 30% erau destinate Uniunii Europene. Astăzi, 40% din exporturi sunt destinate UE, în timp ce doar 39% mai merg în fostele state sovietice. Schimburile comerciale cu România le depăşesc pe cele cu Rusia.
Guvernl de la Chişinău a fost nerăbdător să crească acest trend prin semnarea unui acord de schimb şi asociere cu Uniunea Europeană până în iunie. S-a ajuns deja la o înţelegere în privinţa liberalizării exporturilor de vin şi a circulaţiei libere a cetăţenilor Republicii Moldova în UE până la sfârşitul lunii aprilie.
Totuşi, acordul a stârnit furie la Moscova, care vrea să construiască o alianţă comercială rivală celei negociate cu UE.
Producătorii de vin din Republica Moldova au reuşit să crească exporturile în Polonia, Republica Cehă şi în ţările baltice, unde brandul naţional este mai cunoscut. Totuşi, embargoul Rusiei produce pagube, având în vedere că doar 15 procente din vinul exportat ajunge în UE.
Leancă insistă să convingă Moscova că înţelegerea cu Uniunea Europeană este compatibilă cu relaţiile comerciale ale ţării cu Rusia şi că nu există nicio ameninţare. „Înţelegerea cu UE nu intră în contradicţie cu relaţiile bune pe care le avem cu ţările estice, inclusiv cu Rusia”, a declarat Leancă pentru Financial Times.
Problema premierului este că viziunea Moscovei nu poate fi schimbată uşor. Practic, tot gazul vine din Rusia. Ţara este dependentă puternic şi de banii expediaţi, 70% din aceştia vin de la cetăţeni ai Republicii Moldova care muncesc în Rusia.
Pentru producătorii de vin sunt şi alte probleme structurale. Mult vin provine din podgorii mici, o moştenire a programului care a spart cooperativele din era sovietică, lucru care îngreunează producerea unui vin de calitate în mod consecvent.
„Republica Moldova nu va produce Bordeaux sau Toscana; trebuie să ne găsim nişa”, spune Constantin Sîrghi, directorul general al cramei Romaneşti. Sîrghi vrea ca Republica Moldova să adopte unele aspecte ale modelului cooperativă, folosit în vestul Europei şi în Noua Zeelandă, care permite producătorilor mici să colaboreze pentru finanţare sau pentru echipament.
Producătorii de vin din Republica Moldova se confruntă şi cu alte probleme, cum ar fi infrastructura şi corupţia. Iurie Leancă este conştient de neîncrederea în sistemul juridic, dar crede că integrarea în Uniunea Europeană este antidotul. „Obiectivul nostru fundamental este să intrăm în Uniunea Europeană”, spune premierul.
