Cu dealurile sale verzi şi podgoriile însorite, regiunea sutonomă găgăuză arată ca un colţ de rai, însă regiunea Republicii Moldova vorbitoare de rusă este împărţită între est şi vest, pe fondul crizei din Ucraina, scrie publicaţia americană Global Post.
„Situaţia de aici este foarte tensionată, avem multe pericole de înfruntat de acum înainte”, spune primarul principalului oraş din regiune Comrat, Nicolai Dudoglo.
„Din fericire, avem politicieni moderaţi care sunt conştienţi că în cazul repetării scenariului ucrainean aici, ar fi foarte greu de oprit”, spune Dudoglo, menţionând şi că eventualele proteste pentru independenţă de aici nu ar fi la fel de violente ca cele din Ucraina.
Regiunea autonomă găgăuză a abandonat planurile de separare de Republica Moldova în 1994, cu condiţia renunţării la unirea cu România, scriu jurnaliştii de la Global Post.
În februarie, autorităţile locale au organizat un referendum controversat, prin care cei 160.000 de locuitori au fost întrebaţi dacă preferă alăturarea la uniunea vamală cu Rusia sau semnarea acordului de asociere cu Uniunea Europeană. Rezultatele oficile ale referendumului spun că peste 98% din cei care au votat preferă legături mai strânse cu Rusia.
„Nici nu mai trebuie să menţionăm că situaţia din Ucraina a afectat dinamica şi atmosfera din întreaga regiune”, spune ambasadorul UE în Republica Moldova, Pikka Tapiola. „Bineînţeles, situaţiile nu sunt identice, iar eu nu am văzut vreo mişcare de independenţă” în regiunea autonomă găgăuză, a mai spus ambasadorul.
„Dar am observat că există o creştere a tensiunii, o retorică mai puternică şi câteva acţiuni”, spune Tapiola, care menţionează câteva încercări de a alimenta frica localnicilor de a pierde independenţa culturală în cazul semnării acordului cu UE.
Separatismul, inacceptabil
Guvernatorul regiunii, (başcanul) Mihail Formuzal, a declarat într-un interviu pentru AFP ca discuţiile despre separatism sunt „inacceptabile” în regiunea autonomă găgăuză.
Formuzal crede că a fost o „mişcare corectă” în Crimeea prin declararea independenţei faţă de Ucraina, având în vedere că drepturile minorităţii ruse au fost „călcate în picioare, iar interesele ei ignorate”.
„Rusia a înţeles că trebuie să aibă o poziţie fermă în interesul propriei naţiuni”, spune başcanul, adăugând că Republica Moldova nu trebuie să adere la niciun bloc politic dacă vrea să îşi păstreze integritatea teritorială.
Formuzal a vorbit şi despre regiunea transnistreană, care s-a separat de restul ţării în urma căderii blocului sovietic, dar care nu este recunoscută de nicio ţară. Localnicii din regiunea transnistreană au votat la un referendum din 2006 pentru a se alătura Rusiei, iar Moscova încă mai are mii de trupe aici.
„Republica Moldova se va confrunta cu probleme colosale dacă semnează acordul cu UE, pentru că Rusia a avertizat că va introduce taxe adiţionale importurilor din Republica Moldova” şi va expulza cei 500.000 de cetăţeni ai Republicii Moldova care lucrează în Rusia, printre care şi 25.000 din regiunea autonomă găgăuză, crede Formuzal.
„Nimic pentru noi în Europa”
„Aici, toţi ne simţim apropiaţi Rusiei. Singurele oportunităţi pentru noi şi pentru copiii noştri sunt în Rusia”, spune Ivan Gavrilov, un ţăran de 33 de ani din Ceadîr-Lunga, un oraş din regiune aautonomă găgăuză, aflat în apropierea graniţei cu Ucraina.
„Nu este nimic pentru noi în Europa, nu vorbim limba şi nu ştim la ce să ne aşteptăm acolo”, a mai adăugat Ivan la ieşirea dintr-un cort roşu al Partidului Socialist din Republica Moldova, poziţionat lângă statuia lui Lenin din centrul oraşului Comrat, unde trecătorii erau încurajaţi să semneze o petiţie pentru organizarea unui referendum legat de orientarea estică sau vestică a ţării.
Cei mai mulţi sunt hotărâţi deja
„Eu m-am născut în Uniunea Sovietică şi cred că ar trebui să facem parte din Rusia”, spune Olga Patraman, în vârstă de 40 de ani.
„În Uniunea Sovietică aveam stabilitate, securitate, garanţii sociale. Ne-ar place ca acele zile să revină”, mai spune Olga.
În încercarea de a câştiga regiunea autonomă găgăuză, Rusia a ridicat emargoul impus vinurilor pentru regiune, dar îl menţine în restul Republicii Moldova.
„Ne bucurăm că s-au reluat exporturile de vin, dar aceleaşi criterii ar trebui să se aplice tuturor producătorilor din Republica Moldova”, spune Nicolai Dudoglo. Primarul, care intenţionează să candideze pentru postul de başcan în februarie 2015, pledează pentru legături atât cu Uniunea Europeană, cât şi cu Rusia.
„Nu trebuie să uităm că suntem vecini cu Uniunea Europeană şi că nu putem să zburăm peste Ucraina” pentru a fi mai aproape de Rusia, a spus Nicolai Dudoglo.
