Statele mici sau „statele – tampon” vor fi în permanenţă vulnerabile în faţa agresiunilor survenite din vecinătatea lor, iar istoria le va pune la grea încercare privind supravieţuirea în timp. Încercarea la care este supusă Republica Moldova este una de refacere a istoriei, însă această refacere va fi ori una de tip sovietică, ori îşi va urma calea românească, cea firească pentru drumul pe care îl vor avea de parcurs generaţiile următoare.
Directorul Serviciului de Informaţii şi Securitate al Republicii Moldova (SIS), Mihai Bălan, a declarat public că instituţia în fruntea căreia acesta se află are dovezi cum că Moscova intenționează să organizeze provocări în țara sa în următoarele săptămâni, înainte de alegerile parlamentare din noiembrie. Potrivit declaraţiilor sale, Rusia nu se va folosi doar de pârghiile pe care le-a creat în nord-estul statului, în Transnistria, sau de cele din sud-est, din Găgăuzia, ci mai mult decât atât, Kremlinul intenţionează să pună în joc „sute de organizaţii non-guvernamentale (ONG-uri) şi partide politice care beneficiază de finanţare directă din partea guvernului rus”[1]. Scopurile acestor acţiuni, spune el, trebuie să semene confuzie atât în clasa politică de la Chişinău, cât şi în rândul populaţiei, iar într-un final, să se organizeze o reîmpărţire a teritoriilor statului.
Potrivit lui Bălan, conducerea Republicii Moldova primește informații în timp util cu privire la situația din interiorul graniţelor și din regiune. Mai mult decât atât, cetăţenii „trebuie să fie vigilenţi şi să nu cadă victime în faţa acestor forţe care nu doresc nimic bun pentru ţara noastră”[2]. Din păcate însă, numărul persoanelor care acţionează în beneficiul Moscovei este mai mare decât cel al persoanelor din interiorul ţării care luptă pentru interesul naţional. Cu toate acestea, el a promis că „dacă nu azi, atunci mâine, cei responsabili vor răspunde în fața legii”[3].
Pentru a contracara această amenințare în creștere, Bălan a spus că autorităţile de la Chișinău și-au intensificat măsurile de control privind vizitatorii în republică, în primul rând în zona aeroportului din capitală, în speranţa de a împiedica afluxul de activişti care ar putea fi folosiţi pentru a stârni probleme. Şeful serviciului de securitate a mai adăugat că până la ora actuală, unele persoane suspecte au fost deja reținute și trimise înapoi în țara lor de origine.
În ceea ce priveşte declaraţia şefului SIS Mihai Bălan, putem spune că trei aspecte generale sunt semnificative. În primul rând, în timp ce acesta a precizat că Transnistria și Găgăuzia rămân principalele zone-problemă, remarcile sale sugerează că în momentul de faţă, Chișinăul este acum mult mai îngrijorat de grupuri din cadrul populației Republicii Moldova prin intermediul cărora Moscova îşi derulează planurile de a contesta regimul existent. Aproape toate analizele din Occident s-au concentrat pe una sau alta dintre aceste probleme nevralgice, mai degrabă decât pe diviziuni reale sau promovate de către Moscova în cadrul societății din stânga Prutului. Însă comentariile lui Bălan sugerează că este impetuos necesar de a reorienta atenția întregii clase politice acolo, iar în egală măsură nu trebuie neglijat modul în care Moscova poate exploata fie Tiraspolul, fie Comratul.
În al doilea rând, remarcile sale pun în lumină o serie de probleme cărora puțini lideri atât din interior, cât şi din afara Republicii Moldova au părut să le acorde atenție: campania parlamentară se apropie, într-un moment în care tensiunile etnice sunt susceptibile să se încingă. Astfel, pare plauzibil să spunem că întreaga regiune se află pe un butoi de pulbere. În cazul în care Moscova va miza pe aceste vulnerabilităţi şi va exploata la maximum situaţia, probabilitatea lansării unor noi provocări în Republica Moldova va crește cu fiecare săptămână care trece înainte de vot.
Campaniile electorale reprezintă, de obicei, momentul în care emoțiile ating cea mai înaltă cotă iar demagogii pot specula acest lucru în aşa fel încât să destabilizeze statul. Vladimir Putin a fost deosebit de sensibil în planificarea sa la momentul în care acţiunile sale s-au conturat și este aproape sigur că la Kremlin, chiar dacă în Occident nu se sesizează acest lucru, problemele Republicii Moldova sunt în centrul atenţiei, constituind prilejul pentru a se obţine ceea ce se doreşte de către fiecare parte angrenată în acest proces.
Iar în al treilea rând, abordarea lui Bălan a avut o notă totalmente pesimistă, sugerând că atât el, cât și ceilalți reprezentanţi ai Guvernului Republicii Moldova sunt îngrijorați că aceste provocări ar putea avea, într-un final, efectul scontat. În mod normal, declaraţiile oficialilor guvernamentali, dar mai ales ale liderilor agenţiilor de securitate, conferă încredere şi reflectă, de obicei, situaţia reală a problemelor ce se propagă în întregul stat. Pe de altă parte, există păreri ale unor analişti[4] (precum Paul Goble, din cadrul Fundaţiei Jamestown) care sunt de părere că acţiunile lui Mihai Bălan nu urmăresc altceva decât acumularea de noi fonduri pentru Serviciul de Informaţii şi Securitate şi caută sprijin pentru a face faţă unui conflict asupra căruia puţine elite i-au acordat atenţie până în prezent, iar în Republica Moldova doar SIS ar avea capacitatea de a gestiona problema. În mod evident, propaganda atât contra, cât şi pro acţiunilor Moscovei putem observa că este utilizată pe întreg mapamondul, nu doar în interiorul graniţelor spaţiului ex-sovietic.
Însă temerile legate de astfel de acțiuni ruse în Republica Moldova sunt specificate în declarațiile mai multor altor lideri din Republica Moldova. Mihai Ghimpu, președintele Partidului Liberal din Moldova, promotor al drumului către o integrare europeană şi euro-atlantică, şi-a manifestat îngrijorarea susţinând că „mai întâi, Rusia va înghiţi Ucraina, iar apoi ne va mânca (pe noi) la desert. Suntem o țară mică, de trei milioane de locuitori si cu o economie slabă, care se bazează pe roșii și morcovi. Ne-ar putea asigura supraviețuirea dacă Putin merge mai departe? Desigur, nu”[5], sunt temerile fostului preşedinte interimar. Ceea ce ignoră Ghimpu în declaraţiile sale sunt sprijinul şi implicarea tacită a României, prin intermediul căreia atât NATO, cât şi Uniunea Europeană, ar avea tot interesul să intervină în cazul materializării unei agresiuni ruse. Deşi lecţia cu Ucraina ne-a învăţat că există o limitare a comunităţii euro-atlantice de a interveni în caz de război, nu trebuie uitat rolul strategic pe care România îl conferă în cadrul ambelor alianţe. Iar implicarea ţării noastre în protejarea intereselor Republicii Moldova ar însemna, implicit, implicarea NATO.
Preocupările lui Mihai Bălan şi tonul pesimist al remarcilor lui Mihai Ghimpu sugerează că Republica Moldova este plasată în centrul unui viitor pericol, în cazul în care nu se vor întreprinde măsurile necesare. Iar acest pericol atrage atenţia oficialilor atât din România, cât şi din Occident, că existenţa sa necesită măsuri urgente, atât faţă de Ucraina, cât şi faţă de Republica Moldova. În cazul în care situația din Ucraina se deteriorează sau chiar continuă la nivelul actual, va exista o șansă din ce în ce mai serioasă ca Moscova să execute o mișcare privind Republica Moldova, care, la rândul său, ar putea destabiliza nu doar România, ci întreaga lume a Balcanilor. Iar în măsura în care un asemenea scenariu s-ar apropia de realizare, o altă ţară europeană, anume Ungaria, cu siguranţă s-ar implica, iar acţiunile excesiv de naţionaliste ale lui Viktor Orban din ultima vreme indică în mod clar de care parte a baricadei.
Implicaţiile reale ale unui element care pare atât de mărunt sunt o reamintire a faptului că în urmă cu un secol, un lucru mic în Balcani ar putea declanșa o conflagrație mult mai mare în Europa și în întreaga lume.
Autor: Radu Pătrașcu, pentru InfoPrut
[1] Goble, Paul Chisinau Says Pro-Moscow Provocations Ahead, The Jamestown Foundation, 16 Septembrie 2014, link: http://www.jamestown.org/single/?tx_ttnews%5Bswords%5D=8fd5893941d69d0be3f378576261ae3e&tx_ttnews%5Bany_of_the_words%5D=Moldova&tx_ttnews%5Btt_news%5D=42835&tx_ttnews%5BbackPid%5D=7&cHash=344e48c083e0ffea127b094e330856cf#.VCZ2OGd_uSo accesat în data de 27.09.2014
[2] Goble, Paul Chisinau Says Pro-Moscow Provocations Ahead, The Jamestown Foundation, 16 Septembrie 2014, link: http://www.jamestown.org/single/?tx_ttnews%5Bswords%5D=8fd5893941d69d0be3f378576261ae3e&tx_ttnews%5Bany_of_the_words%5D=Moldova&tx_ttnews%5Btt_news%5D=42835&tx_ttnews%5BbackPid%5D=7&cHash=344e48c083e0ffea127b094e330856cf#.VCZ2OGd_uSo accesat în data de 27.09.2014
[3] Ibidem.
[4] Goble, Paul Chisinau Says Pro-Moscow Provocations Ahead, The Jamestown Foundation, 16 Septembrie 2014, link: http://www.jamestown.org/single/?tx_ttnews%5Bswords%5D=8fd5893941d69d0be3f378576261ae3e&tx_ttnews%5Bany_of_the_words%5D=Moldova&tx_ttnews%5Btt_news%5D=42835&tx_ttnews%5BbackPid%5D=7&cHash=344e48c083e0ffea127b094e330856cf#.VCZ2OGd_uSo accesat în data de 27.09.2014
[5] Ibidem.
