„Conducta Iași-Ungheni este una simbolică și are menirea de a ne asigura securitatea energetică”, a declarat Iurie Leancă la inaugurarea gazoductului. A trecut mai mult de o lună de la acel eveniment și niciun oficial de la Chișinău nu poate spune când se vor face primele livrări de gaze peste Prut. De aceea, unii analiști subliniază că, cel puțin pentru moment, Rusia a câștigat „micul război geopolitic” cu gazoductul Iași-Ungheni.
La sfârșitul lunii august a fost inaugurată conducta de 43 de kilometri (Iași-Ungheni), eveniment la care au participat prim-ministrul României, Victor Ponta, șeful Guvernului de la Chișinău, Iurie Leancă, și comisarul european Günther Oettinger.
De atunci, am tot scris punctual despre proiectul de interconectare în speranța că nu public doar povești și declarații și că vom afla când vor începe livrările de gaz din România în Rep. Moldova. Până acum, doar ministrul Economiei de la Chișinău, Andrian Candu, cel care a dus negocieri și cu Gazprom pentru sezonul de iarnă 2014-2015, ne-a dat un termen: „cât mai curând”.
Într-un asemenea context, mi se pare normal să pun sub semnul întrebării nu necesitatea și importanța proiectului acesta pentru Republica Moldova (și pentru Uniunea Europeană, de ce nu?)- odată construită conducta Ungheni-Chișinău, Rep. Moldova poate importa 1,5-2 miliarde metri cubi de gaz din România, mai mult decât importă acum de la ruși (1,1 mld. metri cubi), ci coerența politicienilor de pe ambele maluri ale Prutului. Potrivit Eurasianet, interesul Chișinăului pentru diversificarea rețelei de distribuție a gazului- deci pentru independența energetică față de Moscova, a apărut recent, pe fondul crizei din Ucraina (Eurasianet, 2014), adică nu în urma unei strategii care viza obținerea independenței energetice.
Dovadă că politicienii de la Chișinău nu au rezolvat câteva chestiuni importante pentru buna funcționare a gazoductului. Iată, de exemplu, la mult așteptatul moment al inaugurării, Iurie Leancă preciza că Rep. Moldova se află într-o situație aparte pentru că gigantul Gazprom deține o cotă de 51% din acțiunile Moldovagaz, distribuitor național de gaze din Rep. Moldova, față de 35,5% cât îi revine Guvernului de la Chișinău (restul fiind controlate de autoritățile din regiunea transnistreană). Leancă a mai adăugat că în aceste condițiie trebuie găsită modalitatea prin care Moldovagaz să cumpereze gaz din România. Cum s-a ajuns aici?
Ileana Racheru explica într-un articol că legislația din Rep. Moldova a asigurat doar „separarea juridică a activităților de transport de cele de furnizare de producție”, fapt ce a condus la crearea mai multor subsidiare ale Moldovagaz.
„În anul 2012, după ce fostul premier moldovean Vlad Filat și Victor Ponta au semnat o declarație comună privind cooperarea în domeniul securității energetice (ce prevedea inclusiv construirea gazoductului Iași-Ungheni), Rusia s-a asigurat că, cel puţin pe termen scurt, acesta nu va putea fi operațional. Obiectivul vizat a fost menținerea legislației care favoriza monopolul Gazprom (ce controlează Moldovagaz) prin solicitarea adresată autorităţilor de la Chişinău (şi implicit UE) de a amâna implementarea de către Moldova a pachetului energetic III, care prespune separarea activităților de transport de cele de producție și furnizare în domeniile electricitate și gaze naturale” (Racheru 2014).
În acest context, expertul în securitate energetică de la Chișinău, Ion Muntean, declara că, nu ar fi deloc surprins dacă nu se va face nicio livrare de gaz din România până la sfârșitul anului pentru că „sunt interese majore la mijloc, care blochează proiectul” (Eurasianet, 2014).
În asemenea condiții, în opinia Ileanei Racheru, proiectul Iași-Ungheni este incomplet și nefuncțional pentru că gazoductul Iași-Ungheni va funcționa doar la o capacitate de 2%. Mai mult decât atât, Rep. Moldova trebuie să lege Chișinăul de Ungheni printr-o conductă care să nu fie controlată de Moldovagaz (Gazprom), ci administrată de o companie controlată de Ministerul Economiei de la Chișinău (Nuțu, 2014), ceea ce înseamnă că reglementarile din Rep. Moldova trebuie să urmeze modelul european. „Până nu se fac astea, cantitățile de gaz care vor circula între Romania și Moldova vor fi irelevante, iar Moldova rămâne tot pradă rușilor”, scria Ileana Racheru (Racheru, 2014).
Momentan, Rep. Moldova a creat compania Vestmoldtransgaz care va controla cei 11 km de conductă Iași-Ungheni. Însă firma nu a primit licență de operator de la ANRE, iar prețurile pentru gaz nu au fost discutate cu UngheniGaz (condusă de Moldovagaz), după cum preciza Victor Parlicov, fost director al ANRE Rep. Moldova pentru Eurasianet.
Pe de altă parte, reprezentații Moldovagaz afirmă că totul este pregătit și că așteaptă să primească gaz din România pentru a-l distribui consumatorilor.
Din toată această poveste încâlcită, reiese că, cel puțin pentru moment, Rusia a câștigat micul război cu gazoductul Iași-Ungheni. Din păcate, acest lucru s-a întâmplat pentru că, spre deosebire de Moscova, Chișinăul nu a avut și nici nu are o strategie energetică care să urmărească realizarea intereselor Rep. Moldova și asigurarea independenței politice reale (Eurasianet 2014).
În opinia mea, importanța proiectului Iași-Ungheni a fost exagerată având în vedere că ne apropiem de alegeri pe ambele maluri ale Prutului. Deocamdată proiectul independenței energetice a Republicii Moldova nu este finalizat, el are cel mult valoarea simbolică pentru politicienii de la Chișinău. Din fericire însă Uniunea Europeană poate impulsiona finalizarea acestuia prin alocarea de fonduri (10 mil. de euro) pentru construcția conductei Ungheni-Chișinău.
Până atunci Iurie Leancă și Victor Ponta pot răsufla ușurați. Republica Moldova nu va îngheța la iarnă, după cum ne-a anunțat Andrian Candu. Ce bine că există Gazprom!
Surse:
1. EurasiaNet (25.09.2014). Moldova Struggles to Escape Russian Gas, http://www.eurasianet.org/node/70161;
2. Otilia Nuțu (27 august 2014). Rușii, gazul, conducta Iași-Ungheni și populismul habarnist, http://www.contributors.ro/fara-categorie/rusii-gazul-conducta-iasi-ungheni-si-populismul-habarnist/
3. Ileana Racheru (1 octombrie 2014). Gazoductul Iaşi-Ungheni și geopolitica energetică a Rusiei, http://civitaspolitics.org/2014/10/01/gazoductul-iasi-ungheni-si-geopolitica-energetica-a-rusiei/
