Ministerul Afacerilor Externe (MAE) a precizat pentru InfoPrut că „a luat notă de intenţia a şapte asociaţii româneşti din Serbia de Răsărit de a boicota, prin neprezentare”, alegerile pentru Consiliul Românilor şi de a crea instituţii paralele care să le apere drepturile.
La începututl săptămânii trecute, în cadrul unei conferiţe de presă organizată în Parlamentul României, şapte asociaţii româneşti din Serbia au anunţat că vor boicota alegerile pentru Consiliul Românilor şi vor înfiinţa instituţii paralele pentru “protecţia dreptului la autonomie culturală a minorităţii naţionale vlahe/române”. Românii din Serbia spun că au luat acestă decizie pentru că instituţiile care ar trebui să le apere drepturile sunt controlate de partidele politice sârbeşti.
MAE menţionează ca alegerile din 26 octombrie sunt primele alegeri pentru Consiliu pe care „Serbia le organizează în calitate de stat candidat la aderare”. De la Bucureşti se urmăreşte „cu atenţie modul în care este asigurată exercitarea liberă a drepturilor politice ale etnicilor români din Serbia, inclusiv cel de a alege şi a fi ales, precum şi dreptul de liberă autoidentificare a etnicilor români”.
Românii din Serbia s-au plâns că instituţiile din România nu fac nimic pentru a se asigura că drepturile românilor sunt respectate în Serbia. Zavişa Jurj, preşedintele Asociaţiei Ariadnae Filum, spune că în ultimii 10 ani a făcut nenumărate drumuri la Bucureşti pentru a face cunoscute problemele comunităţii de români din Serbia. „Am venit la Bucureşti să ne plângem, dar nu avem la cine”, spune Jurj.
Unul dintre obiectivele fundamentale ale politicii statului român este păstrarea şi afirmarea identităţii etnice, culturale, lingvistice şi religioase a comunităţilor tradiţionale de români care trăiesc pe teritoriile ţărilor din vecinătate, a mai menţionat MAE pentru InfoPrut.
Totuşi, niciunul dintre aceste „obiective findamentale ale politicii statului român” nu pare să fie atins, din moment ce negocierile dintre România şi Serbia pe tema respectării drepturilor minorităţilor nu produc efecte palpabile pentru comunităţile de români din Serbia.
Noile instituţii pe care vor să le înfiinţeze liderii comunităţii de români din Serbia nu au finanţare, însă. Cea mai mare problemă este deplasarea din Serbia până la Bucureşti. „În trecut am obţinut şi nişte sponsorizări, dar e greu”, spune Zavişa Jurj.
În ceea ce priveşte asigurarea respectării şi promovării drepturilor comunităţilor de români, dorinţele MAE în acest sens sunt în conformitate cu documentele internaţionale în domeniu sau a documentelor bilaterale încheiate de România cu aceste state.
De asemenea, Ministerul mai precizează că, din perspectiva părţii române, este „foarte important ca toţi cetăţenii sârbi care îşi asumă identitatea română, indiferent de regiunea în care locuiesc, să se poată bucura de drepturile la educaţie, serviciu religios în limba maternă, acces la mass-media, reprezentare în forurile politice locale şi naţionale”.
În ciuda importanţei pe care o acordă partea română dreptrilor cerute de românii din Timoc, Zavişa spune că românii din Serbia se confruntă cu problema nerespectării drepturilor de ani de zile, iar instituţiile de la Bucureşti şi Belgrad nu fac nimic pentru a schimba situaţia.
