După ce Federația Rusă a interzis, în iulie 2014, importul de produse agricole din Republica Moldova, companiile de pe malul stâng al Prutului au căutat continuu soluții. Atenţia s-a îndreptat astfel către Belarus, care a devenit un potenţial „colac de salvare comercial” pentru exporturile blocate.
Prim-ministrul Republicii Moldova, Iurie Leancă, a arătat, la sfârșitul lunii septembrie, că exporturile țării în Belarus, în primele șapte luni ale anului 2014 au crescut cu aproximativ 36 la sută, în comparație cu perioada similară a anului trecut[1].
Astfel, necesitatea de a găsi o piață pentru exporturile de produse agricole pe care Rusia a refuzat să le accepte la doar câteva luni înainte de alegerile parlamentare din 30 noiembrie au împins conducerea Republicii Moldova de a-l invita pe președintele belarus Alexandr Lukaşenko într-o vizită oficială la Chișinău. Vizita, care a fost realizată în perioada 24-25 septembrie, s-a dovedit a fi destul de constructivă, potrivit autorităților de la Chișinău.
În timpul vizitei lui Lukaşenko, ambele părți au semnat o serie de documente, inclusiv un plan bilateral de consultare pentru perioada 2015-2017 între ministerele de externe ale celor două state. În plus, un acord de cooperare între liderii camerelor de industrie şi comerţ ale celor două țări a fost stabilit, în timp ce primăriile din capitalele Chișinău și Minsk au semnat un plan de cooperare pentru 2015-2016.
Cele două guverne au semnat, de asemenea, acorduri comerciale de o valoare estimată la 20 de milioane de dolari, în care sunt incluse exportul de produse ceramice în Belarus, precum și importul de mașini agricole din Belarus pentru afacerile locale și troleibuze neasamblate pentru capitala Republicii Moldova[2].
Mai mult decât atât, președintele din Belarus a propus examinarea unor strategii pentru creșterea echilibrului existent al schimburilor comerciale bilaterale de la circa 360 milioane dolari pe an la 1 miliard de dolari pe an, în viitorul apropiat. Pentru a realiza acest lucru, Lukaşenko a sugerat crearea de societăți mixte în domeniile de fabricație manufacturieră, al produselor farmaceutice și al produselor petrochimice[3].
Profitând de contextul situaţiei, Republica Moldova a fost cel mai mult interesată de creșterea exporturilor de produse agricole către Belarus pentru o prelucrare ulterioară și re-export către alte piețe, în special către Rusia. De exemplu, una dintre cele mai renumite branduri de vin din Moldova, fabrica de vinuri Cricova, a ajuns la un acord pentru a deschide o fabrică de îmbuteliere în Belarus. Această companie va permite astfel crearea de mijloace legale pentru vinurile moldovenești de a re-intra pe piața rusă, deoarece produsele sale vor avea documente de proveniență din Belarus[4].
Se pare că vizita oficială a lui Lukaşenko la Chişinău a fost percepută de către ambele părți în mare parte benefică. În acest sens, Belarus poate oferi Republicii Moldova o intrare pe piețele din Rusia, în situaţia în care Moscova continuă să interzică produsele care provin din Republica Moldova.
În schimb, Belarusul este interesat de explorarea accesului preferențial al Republicii Moldova pe piața Uniunii Europene. Experții din Belarus cred că președintele Lukașenko a demarat vizita cu scopul de a aborda problemele economice din propria țară prin extinderea bazei de potenţiali cumpărători pentru produse din Belarus, care în prezent nu se bucură de o rată satisfăcătoare a vânzărilor pe plan internaţional.
Diverse cercetări[5] arată că Belarus a crescut în mod semnificativ importurile de bunuri și materiale de producție pe care Rusia le achiziţionează de la țările europene, dar, prin urmare, au fost interzise după ce a început războiul de embargo cu Uniunea Europeană. Astfel, Belarus intenționează să exploateze acest comerț de criză european în beneficiul său și să joace rolul unui substitut de tranzacționare pentru Federația Rusă.
Strategia de comerţ se bazează pe importul de produse interzise, prelucrarea lor și apoi vânzarea pe piața rusă. Mai mult, anumite companii din Belarus merg chiar mai departe, încercând un re-export al produselor după ce pur şi simplu le înlocuiesc etichetele, dar aceste entități se confruntă cu cele mai mari riscuri de a fi sancționate de către autoritățile ruse.
Acest lucru alimentează un oarecare scepticism cu privire la capacitatea Belarusului de a servi drept punte de tranzit pentru produsele agricole moldovenești pe piața rusă, deoarece Rusia urmărește cu atenție importurile sale. De exemplu, la începutul lunii august, agenții vamali din Rusia au oprit o tentativă de a aduce în ţară 20 de tone de mere din Republica Moldova, care aveau însă documente de proveniență chiar din Belarus[6].
Astfel de incidente sugerează că vameșii ruși au o capacitate considerabilă de a identifica produsele străine care intră în Rusia „mascate” de etichete din Belarus. Cu toate acestea, având în vedere că nu toate exporturile moldovenești care intră Rusia prin Belarus sunt oprite în mod obişnuit, acest lucru ar putea implica o permisiune tacită de către autoritățile ruse. O sumedenie de motive pot explica acest comportament din partea Moscovei.
În primul rând, ministrul rus al economiei, Alexei Ulyukaev, a recunoscut şi acceptat faptul că sancțiunile reciproce cu Occidentul au condus la o creștere semnificativă a prețurilor la produsele alimentare în Rusia. În cazul în care o mare parte din importuri sunt stopate, această chestiune ar putea duce la creșterea problemelor sociale. Dar, permițând Belarusului un re-export, Rusia diminuează parțial această problemă.
În același timp, Rusia este în măsură să îşi păstreze statutul pe plan internațional, astfel nefiind nevoită să cedeze în faţa sancţiunilor occidentale, iar în schimb, poate continua acest joc expansionist iniţiat sub doctrina Putin.
În al doilea rând, permițând Republicii Moldova să îşi consolideze legăturile economice cu Belarus și chiar cele două ţări să îşi dezvolte baze de producție comune, Rusia întărește capacitatea Uniunii Vamale (blocul economic ce include în prezent Rusia, Belarus și Kazahstan) de a influenţa Chișinăul. În esență, o astfel de politică poate diminua rata de aderare economică a Republicii Moldova la Uniunea Europeană, dar în egală măsură se întăresc legăturile dintre fostele republici sovietice.
În cele din urmă, acţiunile de re-export permit Belarusului să îşi compenseze pierderile care pot apărea ca urmare a stabilirii unor sancțiuni occidentale în industria de petrol rusesc. Economia Belarusului este subvenționată în mod substanțial de exportul de petrol prin diferite strategii. Iar negociatorii ruși ar putea tranzacţiona produsele alimentare re-exportate în schimbul unor concesii ale Minskului cu privire la exporturile de petrol.
Dacă este adevărat, astfel de raționament ar submina oarecum afirmațiile că președintele Lukașenko încearcă să se distanțeze de președintele Vladimir Putin, după anexarea de către Rusia a Crimeei, în încercarea de a îmbunătăți imaginea internațională a Belarusului.
Însă oricare ar fi motivele, guvernul Republicii Moldova încearcă în mod evident să obțină ajutor din Belarus pentru a atenua, cel puțin temporar, efectele negative ale embargoului rus asupra sectorului agricol din statul de la est de Prut. Iar mai mult, necesitatea de a preveni creșterea tensiunilor sociale înainte de alegerile parlamentare din 30 noiembrie pare a fi aplicarea politicii Chișinăului în această privință, acţionând în orice fel pentru se obţine un câştig în urma evenimentelor politice şi economice care marchează statul zi de zi.
Din punct de vedere strategic, România poate fi o piaţă alternativă de export pentru Republica Moldova, însă capacitatea noastră de a importa de la statul vecin nu acoperă necesităţile economice ale Chişinăului. Prin urmare, pe lângă importul produselor din Republica Moldova, ţara noastră, cu scopul de a ajuta statul vecin, poate trimite echipe de experţi şi consultanţi financiari pentru a ajuta Chişinăul în elaborarea unor politici binefăcătoare pentru traiul cetăţenilor.
Autor: Radu Pătrașcu, pentru InfoPrut
[1] Minzarari, Dumitru, Lukashenka’s Moldova Visit Raises Hopes for Temporary Solution to Russia’s Agricultural Ban, The Jamestown Foundation, 6 octombrie 2014 link: http://www.jamestown.org/single/?tx_ttnews%5Bswords%5D=8fd5893941d69d0be3f378576261ae3e&tx_ttnews%5Bany_of_the_words%5D=Moldova&tx_ttnews%5Btt_news%5D=42923&tx_ttnews%5BbackPid%5D=7&cHash=9b83705dbc9899b410644d5f03afdf49#.VEA6_2d_uSo accesat in data de 12.10,2014
[2] Minzarari, Dumitru, Lukashenka’s Moldova Visit Raises Hopes for Temporary Solution to Russia’s Agricultural Ban, The Jamestown Foundation, 6 octombrie 2014 link: http://www.jamestown.org/single/?tx_ttnews%5Bswords%5D=8fd5893941d69d0be3f378576261ae3e&tx_ttnews%5Bany_of_the_words%5D=Moldova&tx_ttnews%5Btt_news%5D=42923&tx_ttnews%5BbackPid%5D=7&cHash=9b83705dbc9899b410644d5f03afdf49#.VEA6_2d_uSo accesat in data de 12.10,2014
[3] Ibidem.
[4] Ibidem.
[5] Minzarari, Dumitru, Lukashenka’s Moldova Visit Raises Hopes for Temporary Solution to Russia’s Agricultural Ban, The Jamestown Foundation, 6 octombrie 2014 link: http://www.jamestown.org/single/?tx_ttnews%5Bswords%5D=8fd5893941d69d0be3f378576261ae3e&tx_ttnews%5Bany_of_the_words%5D=Moldova&tx_ttnews%5Btt_news%5D=42923&tx_ttnews%5BbackPid%5D=7&cHash=9b83705dbc9899b410644d5f03afdf49#.VEA6_2d_uSo accesat in data de 12.10,2014
[6] Ibidem.
