George Simion şi Anatol Ursu, reprezentanți ai societăţii civile care militează pentru unirea Republicii Moldova, au explicat la Adevărul Live de ce este importantă unirea atât la Bucureşti, cât şi la Chişinău.
George Simion, liderul Platformei Unioniste Acţiunea 2012, a subliniat faptul că mişcarea unionistă nu vrea să fie asociată cu niciun partid politic. „Ne bucură că am organizat marşul pentru Basarabia în campanie electorală, deşi am cerut candidaţilor să nu participe, dar să-şi asume proclamaţia pe care am lansat-o în cadrul manifestației”, spune Simion.
Anatol Ursu, unul dintre liderii mişcării unioniste de la Chişinău şi membru al Mișcării Civice Tinerii Moldovei, a explicat de ce nu este dezirabilă asocierea cu factorul politic. Ursu a explicat că la Chişinău există politicieni şi partide care îşi asumă unirea, inclusiv în discursul public, dar există şi forţe politice de stânga sau centru-stânga care îşi fac campanie cu o așa-zisă mişcare anti-unionistă.
Deputatul independent din Parlamentul Republicii Moldova, Ana Guţu, a menționat într-o intervenţie telefonică, că formațiunile politice din Republica Moldova îşi asumă unirea mai degrabă în momentele în care se află în opoziţie, discursul acestora diluându-se dacă ajung la putere. “Unirea este proiect de ţară pentru Republica Moldova”, a mai spus Ana Guţu.
“Unirea fost de mai bine de 20 de ani un subect tabu. De câţiva ani buni, mişcarea capătă amploare şi credem că în câţiva ani va exista un partid care să facă asta. Suntem un fel de generaţie paşoptistă, care pregăteşte societatea pentru acest pas. Noi, cei din asociaţia Tinerii Moldovei, păstrăm viu acest dezideratul al Unirii”, spune Anatol Ursu.
Simion crede că politicienii de la Chişinău se tem că îşi vor pierde funcţiile în cazul Unirii. “Nu trebuie să politizăm unirea. Un eventual UDMR peste Prut nu ar face decât să ducă acest subiect spre extrem. Nu cred că mai avem timp să aşteptăm un eventual partid care să facă unirea. O eventuală aderare în UE se va face târziu. Schimbarea aceasta trebuie să vină pe cale civică, nu politică”, a punctat George Simion.
Guţu a mai declarat la Adevărul Live că Republica Moldova încă nu a ajuns la momentul în care un partid politic să-şi asume educarea electoratului, “politicienii doar spun ce vrea electoratul să audă”.
În aceeași ordine de idei, invitații în platoul de la Adevărul Live au atras atenția asupra necesității informării corecte a opiniei publice din Republica Moldova asupra tematicii Unirii. ,,Procentul celor care sunt favorabili unirii creşte pe masura ce trece mai mult timp de la căderea comunismului, dar este necesar să se vorbească în spaţiul public despre asta. Este incredibil ce a fost inoculat in mintea oamenilor din Republica Molodva. În anii ’50, oamenii din satele de la Prut faceau patrule de voluntari și erau speriati în fiecare zi că vin românii să-i cotropească. Pentru ca populaţia din Republica Moldova să-şi dorească unirea, în aceeaşi măsură ca în România, trebuie să fie informaţi corect. Noi, din societatea civilă le semnalăm, dar e necesar să avem şi sprijin”, a precizat George Simion, semnalând faptul că este timpul ca Republica Moldova să nu mai aștepte ajutoare de la București.
În URSS era o crimă să gândești, a completat Anatol Ursu, și aceasta este moștenirea care apasă populația din Republica Moldova, însă campaniile de informare pe marginea subiectului Unirii vor deschide mintea celor care au fost victimele ocupației sovietice.
,,Este timpul să realizăm Unirea”, a conchis în intervenția sa președintele Acțiunii 2012.
Amintim că cele mai recente sondaje efectuate pe tema unirii României cu Republica Moldova indică faptul că 3 din 4 români din dreapta Prutului își doresc Unirea, în vreme ce în stânga Prutului, circa 52% din populație se declară favorabilă acestui proiect.
În ultimii ani, la inițiativa Platformei Unioniste Acțiunea 2012, mii de români au ieșit în stradă pentru a cere Unirea, atât la București, cât și la Chișinău. La Marșul pentru Basarabia, organizat pe 12 octombrie în București, au participat 12.000 de persoane care au adoptat o proclamație. Documentul poate fi consultat și semnat aici.
