20.000 de oameni au fost deportați în Siberia la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial, iar Vasile Kovaliov este ultimul basarabean care a supraviețuit lagărelor de la mina de aur din Kolyma.
Institutul Cultural Român de la București a organizat un dublu-eveniment pe această temă. O expoziție de fotografie, “Copiii Soarelului” și proiecția documentarul “Matirik” – continent (matirik = continent [lb. rusă]), despre Vasile Kovaliov.
Docu-reportajul prezentat în premieră și fotografiile expuse fac parte din proiectul mai amplu „Bilet de lup”, ce a presupus prospecții și filmări în perioada 2010-2014 în Siberia şi Republica Moldova.
„Nu am ales fotografiile pentru calitatea lor, ci ca pe niște documente sociale. Am căutat portretul celor de acolo și imaginea locului care i-a format”, spune Nona Șerbănescu, curator al expoziției de fotografie. Șerbănescu a mai spus că a selectat 24 de fotografii din peste 1.000 de lucrări. “Gulagul și Holocaustul sunt pete pe istoria recentă a omenirii, e important să vedem cum am greșit și să nu se mai întâmple”, a mai spus Nona Șerbănescu la vernisajul expoziției.
Expoziția „Copiii Soarelui” reunește o selecție de fotografii realizate de-a lungul a patru ani de prospecţii şi filmări în Siberia şi Republica Moldova (2010-2014). Lucrările, semnate de Veaceslav Cebotari, Ionuţ Piţurescu, Augustin Bucur, Andrei Rădulescu, Mihai Ţucă, Cătălin Dobre şi Manuela Morar, documentează în „portrete de familie” destinele foştilor deţinuţi politici care trăiesc în regiunea Kolyma – o „zonă închisă” înainte de 1991, situată în Estul Extrem al Rusiei. Demersul reprezintă atât o incursiune prin istoria locuitorilor din Kolyma, cât şi pretextul pentru a descoperi „geografia” unei societăţi arestate pe locul fostelor lagăre sovietice din Siberia.
Docu-reportajul Matirik – continent (20min), parte a filmului documentar Bilet de lup (1h10min), îl prezintă pe Vasile Kovaliov, ultimul supraviețuitor cu origini basarabene al lagărelor cu regim sever din Kolyma, in timpul vacantei petrecute acasă, „pe continent”, alături de rudele sale. Bătrânul numără 64 de ani petrecuți în Kolyma și 5 tentative de evadare. Niciuna reușită. Trăiește singur, în garsoniera sa din Magadan, orașul-port construit de deținuți pe malul Mării Okhotsk și în fiecare vară călătorește 12.000 de kilometri până în regiunea Odesa, pentru a-și vizita locurile natale. Pe lângă importanța mărturisirii unui destin unic, covârșitor, filmul devine cronica unei întregi generații, victime ale represiunii sovietice.
La sfarșitul celui de-Al Doilea Război Mondial, numeroşi români basarabeni au fost arestaţi de NKVD, condamnaţi la ani de lagăr în condiţii severe şi trimişi dincolo de Cercul Polar, la minele de aur din Kolyma. La eliberare, majoritatea deţinutilor nu s-au mai putut întoarce acasă. Biletul de Lup – viza din paşaportul fiecăruia – le interzicea să revină în ţara de origine sau să trăiască la mai puţin de 100 km de marile oraşe.
FOTO: anamaria.biz
