Dezbaterea pe tema reunificării celor două state românești are lor în Parlamentul României, în contextul alegerilor prezidențiale din România și al celor parlamentare din Republica Moldova.
Petrișor Peiu, expert economic de la FUMN vorbește despre un studiu pe tema costurilor reunificării. Peiu vorbește despre cazul reunificării celor două Germanii.
În Republica Moldova s-a căzut în capcana neutralității, spune Peiu.
Dacă managementul companiei Moldova Transgaz nu dorește conectare, tot gazul care ajunge la Ungeni va fi înmagazinat.
Studiul privind costurile se poate face în două moduri, comparând cu reunificarea celor două Germanii. Cheltuielile de unificare sunt de egalizare a pensiilor și salariilor, de infrastructură și de unificare monetară. Urmând modelul german, România ar trebui să cheltuiască un PIB.
Cifrele par mari, dar ele reprezintă o investiție. O mare parte din aceste vor fi suportate de privat. Asistența europeană va suporta o altă parte din aceste cheltuieli. Se va ajunge la 3-4 miliarde de dolari în fiecare an.
În urma reunificării am avea o creștere economică de 5% pe an, astfel vom reduce din decalajul dintre România și alte state membre ale UE. Această investiție înseamnă o piață mai mare pentru România. România se va putea compara cu Elveția, Austria.
Analistul politic german Anneli Ute Gabany spune că reunificarea Germaniei nu s-a făcut numai pe acei bani. Armonizarea pensiilor s-a făcut pe bugetul de pensii. Între Germania de Est și cea de Vest era o diferență colosală. Infrastructura era dezastruoasă în RDG.
Oamenii fug din RDG, nu doar românii fug din țară. La cheltuieli a contribuit și Uniunea Europeană.
Se știe că RM a fost obligată să intre în CSI de americani. Li s-a spus că nu vor primi niciun ban. Scopul Occidentului era să nu se întâmple ceva cu Gorbaciov.
Puterea care a ajuns la vârf în România după ’89 cu ajutor din Est și din Vest pentru a nu se uni cu Basarabia.
Dan Nicu, analist politic de la Chișinău, vorbește despre politica internă din Republica Moldova, despre partidele politice care candidează la alegerile parlamentare din 30 noiembrie.
Popularitatea PCRM-ului lui Vladimir Voronin a pierdut multă popularitate.
Iogor Dodon beneficiază de o creștere în intențiile de vot, cel mai probabil va reuși să intre în Parlament. Partidul său militează deschis pentru rezilierea acordurilor semnate cu UE.
Pretinsul om de afaceri, cu legături cu lumea de afaceri din Rusia. Metodele lui nu sunt noi, au fost utilizate și de Plahotniuc. Partidul lui e cotat cu 6%.
Pe stânga extremistă sunt trei partide care pun în pericol parcursul european al Republicii Moldova.
Dan Nicu vorbește despre posibilitatea unui nou Maidan la Chișinău după alegerile parlamentare. Șansele pentru mișcările de protest acolo sunt din partea pro-europeană. Istoria a demonstrat că doar exponenții cauzei românești și europene au reușit să aibă mișcări sociale coerente.
Prognoza mea pentru alegeri este rezervat-optimistă, spune Nicu.
Generalul Constantin Degeratu spune că problema la ora actuală e costul politic și costul geopolitic. Contextul actual e mult mai complicat decât era cu 10 ani în urmă.
Momentul este nefavorabil acum din cauza agresiunii exercitate de Rusia în regiune. Rusia a pretins că problema sa e cu extinderea NATO, însă anul trecut a demonstrat că Uniunea Europeană este o problemă pentru Rusia.
Nicio politică agresivă nu s-a oprit decât atunci când a fost oprită. Cel mai probabil strategia Rusiei este să creeze o falie în societatea din Republica Moldova. Nu știu dacă este posibilă o întoarcere din parcursul european.
Suntem într-o situație dificilă, continuăm războiul româno-român. Ar trebui să transmitem mesaje de solidaritate către frații de peste Prut, dar nu cred că putem să facem mai mult decât să transmitem vorbe.
Deputatul Aurelian Mihai este de părere că trebuie să îi ajutăm pe cetățenii din Republica Moldova. Unirea nu va fi făcută nici de SUA, nici de altă forță politică. Unirea poate exista prin noi.
Partidele politice vin și pleacă, însă unirea o putem face noi, românii. Unirea ar trebui să aibă loc cât mai devreme posibil pentru că lucrurile evoluează și nu întotdeauna în favoarea românilor.
Cât timp există România și românism, poarta unirii rămâne deschisă. Cred că ne lipsește voința pentru a face lucruri bune.
Unirea este un mecanism care trebuie declanșat faptic, dincolo de vorbe. Este un moment prielnic pentru a declanșa acest mecanism.
Deputatul Mihai Deaconu spune că alegerile de duminică sunt decizive pentru viitorul Republicii Moldova, reprezintă un test. Există două variante, desprinderea de trecut și continuarea parcursului european ori întoarcerea către Rusia.
Electoratul RM ar trebui să învețe din ce s-a întâmplat la alegerile prezidențiale din România. Ar trebui să înțeleagă că mașinăriile de vor pot fi doborâte de o prezență masivă la vot.
Liderul Acțiunii 2012, George Simion:
Nu vreau să stric optimismul, dar un glonte se apropie de noi. Este vorma de un glonte electoral.
Forțele pro-europene de la Chișinău au vândut aeroportul Rusiei. Vladimir Plahotniuc a furat transmisiunea TVR-ului.
Ministrul Economiei Andrian Candu vrea să vândă căile ferate din Republica Moldova. Cred că nu ar trebui să ne păcălim singur și să pariem pe cai morți.
Singurul impediment în calea Unirii sunt politicienii de la Chișinău. Forțele pro-europene trebuie analizate mai atent.
Nu înțeleg de ce parlamentarii români care sunt unioniști nu sunt acum la Chișinău, în campania electorală.
Probabil așteptăm un alt 7 aprilie, alți tineri să ne salveze, deși avem parlamentari unioniști, facem conferințe.
George Scarlat, fost diplomat şi expert al Fundaţiei Mării Negre:
Întrebarea este ce facem înainte de 30 noiembrie și după 30 noiembrie. În primul rând, avem aici și politicieni, dânșii se presupune că trebuie să facă istorie, nu să o asculte.
Principala miză până la 30 noiembrie pentru noi, românii, este mobilizarea.
Este adevărat că noi, în România, ne aflăm între-o perioadă de efervescență politică, dar țara asta nu înseamnă numai talk-show-uri, dezbateri și discuții politice. Mie mi se pare absolut scandalos că la TVR subiectul (n.r. al alegerilor din Republica Moldova) nu există.
Alexandru Surcel, liderul asociației România Vie:
Intenționăm să repornim campania de revizuire a Constituției și să introduce un articol referitor la Unire, având în vedere că și președintele ales, Klaus Iohannis vrea revizuirea Constituției.
Dinu Plângău, liderul Tinerii Moldovei:
Acum, potrivit recensământului din Republica Moldova, mai mulți cetățeni s-au declarat români decât până acum, iar acest lucru se datorează tinerilor.
Politicienii de stânga aleg să-și facă campanie electorală cu fonduri străine, lucru interzis de lege.
Federația Rusă deja deține controlul asupra graniței estice, vrea să obțină controlul și asupra aeroportului și căilor ferate. Astfel, Republica Moldova va deveni incapabilă să dețină controlul. Riscăm să pierdem cursa cu Federația Rusă pentru că noi discutăm, iar ei acționează.
Mircea Druc, fostul premier al Republicii Moldova:
Eu am încredere în basarabeni și în nord-bucovineni. Acest moment tragic, tensionat de care vorbim că se va întâmpla în 30 noiembrie, eu l-am trăit de mai multe ori.
Unul dintre aceste momente a fost în 1990, când s-a organizat referendumul pentru continuarea Uniunii Sovietice. Basarabenii au demonstrat că știu pentru ce să opteze.
Atunci a fost un imens pas înainte, nu acum. Dacă pierd forțele pro-europene trebuie să răspundă ambasadele străine.
Atunci (în 1990) a rămas impresionată Moscova. Când noi ne pregăteam de acest pas deciziv, la București era al XII-lea congres, apoi au urmat mineriadele.
Când a căzut imperiul, în loc să fixăm momentul unirii, politicienii au făcut un pas înapoi.
În 1992, încă un pas înapoi, în 1994 încă un pas înapoi cu Constituția, apoi au revenit comuniștii. În 2009 iar am făcut un pas înainte, dar în spate aveam 8 ani de conducere comunistă.
Viața nu poate fi trăită în trecut, ci doar acum. Responsabilitatea e purtată de tânăra generație. Să iasă la vot.
Cine împiedică tineretul basarabean să fie campion, să fie cei mai combatanți europeniști și să fiți cei mai româniști din spațiul românesc. Nu sună nimeni să spună că acum e contextul favorabil, uniți-vă!
Unirea s-a făcut! Cugetă și acționează ca și cum Unirea s-ar fi făcut!
