Pe 15 aprilie 2011 ministrul afacerilor externe al Federaţiei Ruse, Serghei Lavrov, şi ministrul afacerilor externe al Germaniei, Guido Westerwelle, au avut o reuniune bilaterală la Berlin în cadrul unei şedinţe a Consiliului NATO – Rusia, transmite REGNUM, citând serviciul de presă al Ministerului Afacerilor Externe al Federaţiei Ruse.
În cadrul acestei reuniuni au fost discutate subiecte fierbinţi precul situaţia din Libia, Orientul Apropiat, Africa de Nord, perspectivele de aprofundare a parteneriatului Rusia – Uniunea Europeană în domeniul politicii externe şi a securităţii internaţionale, inclusiv în contextul soluţionării diferendului moldo-transnistrean, dar şi a altor conflicte regionale.
De la începutul lunii iunie 2010, când a fost semnat de către Angela Merkel şi Dmitrii Medvedev Memorandumul Meseberg pentru crearea unui Comitet Uniunea Europeană – Rusia pentru probleme de politică externă şi de securitate, subiectul liberalizării regimului de vize dintre Federaţia Rusă şi Uniunea Europeană, precum şi soluţionarea conflictului transnistrean au avut parte de vizibilitate sporită.
După semnarea Memorandumului de la Meseberg pe 05 iunie 2010 în presa europeană au apărut un şir de articole prin care era emisă ipoteza existenţei unei înţelegeri ruso-europene pentru Transnistria – eliminarea vizelor pentru cetăţenii ruşi în schimbul retragerii forţelor armate de pe teritoriul nerecunoscutei republici nistrene. Rusia avea şansa de a fi „premiată” cu liberalizarea vizelor pentru retragere militară şi asta deoarece oficialii ruşi insistă foarte mult asupra importanţei acestui aspect în relaţia cu Uniunea Europeană. Subiectul intens mediatizat de presa europeană a fost susţinut inclusiv de publicaţii media din Republica Moldova, România şi Polonia.
În luna octombrie anul 2010 preşedintele rus, Dmitrii Medvedev, recunoştea că România este de facto parte a negocierilor şi că de poziţia pe care o va adopta aceasta va depinde în mare măsură succesul negocierilor pentru conflictul transnistrean. Declaraţia era făcută la scurt timp după efectuarea unei vizite oficiale a cancelarului german, Angela Merkel, la Bucureşti, din toamna anului 2010, unde aceasta a invitat partea română să adopte o poziţie mai activă în soluţionarea acestui diferend. Discursul lui Medvedev a fost apreciat la Chişinău şi Bucureşti drept o invitaţie de a lua parte la negocierile conflictului de dincolo de Nistru.
După această declaraţie a preşedintelui rus Polonia şi Italia şi-au exprimat dorinţa de a se implica în soluţionarea conflictului transnistrean.
Sursa: REGNUM