2014 a fost un an plin de evenimente importante pentru Republica Moldova. Cele mai notabile momente au fost continuarea şantajului economic exercitat de Federaţia Rusă, semnarea Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană, gazoductul Iaşi-Ungheni şi experimentele politice ale ruşilor în contextul alegerilor parlamentare desfăşurate pe 30 noiembrie.
Primăvara lui 2014 aduce o mutare importantă privind protestele din 7 aprilie 2009. Pe 4 aprilie 2014, Parlamentul Rep. Moldova votează Legea care anulează termenul de prescripţie pentru abuzurile comise în perioada protestelor din 7 aprilie 2009. Decizia aprinde spiritele în rândul comuniştilor: aceştia părăsesc sala de şedinţe şi cer apoi Curţii Constituţionale să se pronunţe pe marginea Legii. O lună mai târziu, pe 27 mai, Curtea Constituţională declară necunstiţională Legea. Urmarea? Legea care anulează termenul de prescripţie în cazul persoanelor care au comis infracţiuni de abuz de putere, abuz de serviciu ori şi-au depăşit atribuţiile de serviciu în timpul evenimentelor din 7 aprilie 2009 rămâne valabilă doar pentru cazurile în care au fost săvârşite infracţiuni deosebit de grave, termenul de prescripţie fiind aplicabil şi după 20 de ani. Cu alte cuvinte, ape tulburi.
Aprilie este şi luna în care cetăţenii Rep. Moldova primesc, după patru ani de negocieri, dreptul de a călători în Uniunea Europeană fără vize.
Urmează vara lui 2014: pe 27 iunie, Rep. Moldova mai face un pas important în direcţia UE, semnând Acordurile de Asociere şi de Liber Schimb cu Uniunea Europeană. Analiştii de la Chişinău şi din România au catalogat acest eveniment ca fiind al doilea de maximă importanţă strategică şi economică după Declaraţia de Independenţă. Negocierile privind Acordurile de Asociere şi de Liber Schimb fuseseră demarate pe 12 ianuarie 2010, punctul culminant fiind summitul de la Vilnius, din noiembrie 2013, care se finalizase cu parafarea Acordurilor RM-UE. Peste câteva zile, pe 2 iulie, Parlamentul Rep. Moldova ratifică Acordurile, spre iritarea celor doi pioni ai Kremlinului la Chişinău: comuniştii lui Vladimir Voronin şi socialiştii lui Igor Dodon. Opoziţia comunistă părăseşte şedinţa Legislativului înainte ca proiectul să fie supus votului, iar grupul socialiştilor votează împotrivă. Cele două Acorduri aveau să fie puse în aplicare provizorie pe 1 septembrie 2014.
Gazoductul Iaşi-Ungheni şi şantajul economic
Buclă energetică între lunile iunie şi septembrie: gazoductul Iaşi-Ungheni, de departe cel mai important tandem strategic între Bucureşti şi Chişinău, este dat în exploatare, scopul principal al proiectului fiind reducerea dependenţei energetice a Rep. Moldova de gazul Federaţiei Ruse. 1 ianurie 2015 este data la care, conform declaraţiilor oficiale, va începe furnizarea de gaze către Rep. Moldova, la un preţ mai mic cu 55 de dolari faţă de oferta Rusiei.
Începutul toamnei vine la pachet cu o decizie de şantaj economic „la drumul mare” a Guvernului lui Dmitri Medvedev. Semnarea Acordurilor de Asociere şi de Liber Schimb cu UE abate asupra Rep. Moldova o veritabilă pelagră a taxelor vamale. După ce în 2013 Rusia interzisese complet importul de vinuri din Rep. Moldova, în 2014 „gaşca” de la Kremlin impune taxe vamale pe 19 poziţii tarifare, anulând taxa zero pe importurile de carne, fructe şi cereale. Principala consecinţă: exporturile pe piaţa rusă se reduc cu 30% şi se triplează pe piaţa europeană.
Pe 13 octombrie 2014, Parlamentul European ratifică acordul de Asociere UE-RM, marioentele pro-Putin de la Chişinău, cuprinse de apoplexie politică, se chiunuie să treacă sub tăcere evenimentul istoric.
Prima vizită a lui Klaus Iohannis în Rep. Moldova
Sfârşitul toamnei îl găseşte pe noul preşedinte al României, Klaus Iohannis, la Chişinău. Pe 28 noiembrie, cu două zile înainte de alegerile parlamentare, aflându-se încă în timpul mandatului în exerciţiu de şef al statului al lui Traian Băsescu, are loc priva vizită a lui Iohannis în Rep. Moldova, ocazie cu care preşedintele României îi îndeamnă pe cetăţenii Rep. Moldova să voteze pentru continuarea parcursului european al statului, afirmând că România va oferi tot sprijinul politic, diplomatic şi logistic necesar Rep. Moldova. ”Pe 30 noiembrie, cetăţenii Republicii Moldova au şansa să aleagă un viitor european pentru ţara lor, o schimbare în bine care se va resimţi în viaţa de zi cu zi a fiecăruia. Orice soluţie aleasă pe 30 noiembrie trebuie să fie agreată de o majoritate a cetăţenilor Republicii Moldova. Este de datoria tuturor liderilor politici angrenaţi în această campanie electorală să nu creeze ciocniri de interese între diferitele comunităţi din interiorul statului şi să se concentreze pe prezentarea unor proiecte care să răspundă nevoilor cetăţenilor Republicii Moldova. Am speranţa că cei cu drept de vot vor opta pentru un viitor pro-european, fac apel cu precădere şi la cei cu cetăţenie română”, afirma Iohannis la acea dată, potrivit Mediafax. Prima vizită externă a lui Klaus Iohannis, după învestirea sa în funcţie pe 21 decembrie 2014, va avea loc în Rep. Moldova, în perioada 22-23 ianuarie 2015.
30 noiembrie 2014: alegerile parlamentare, moment de foc. Rezultatul: cu nimic diferit faţă de starea parlamentară a Rep. Moldova de până la alegeri – partidele pro-europene pe aceeaşi poziţie fragilă de creare a unei majorităţi, iar partidele filo-ruse pe aceleaşi nisipuri mişcătoare ale negocierilor. Se disting, însă, două detalii privind jocul geostrategic al Rusiei: Renato Usatîi şi Igor Dodon, două experimente politice ale ruşilor în Rep. Moldova. Primul experiment, Renato Usatîi, liderul Partidului Patria, omul de afaceri care cerea transformarea Rep. Moldova într-un regim autoritar după modelul Belarusului, se dovedeşte a fi un eşec caricatural, cu câteva zile înaninte de alegerile parlamentare Partidul Patria fiind scos din cursa electorală pentru folosirea finanțării campaniei electorale cu bani din afara Republicii Moldova. Al doilea experiment, Igor Dodon, liderul PSRM, în care Kremlinul a pompat bani cu ghiotura, mazilindu-l din cărţi pe Vladimir Voronin, şeful PCRM, se dovedeşte a fi un succes, partidul său câştigând cel mai mare număr de mandate în Parlament.
Rep. Moldova şi NATO
Un alt eveniment important al anului 2014 pentru Rep. Moldova îl reprezintă relaţia cu NATO. Pe 8 decembrie, șeful Misiunii Republicii Moldova la NATO, Mihai Gribincea, anunţă că în 2015 va fi deschis un birou de legătură al NATO cu Rep. Moldova la Chişinău, urmând ca prin intermediul acestui birou Alianţa Nord-Atlantică să fie informată privind evenimentele din Rep. Moldova. De asemenea, potrivit lui Gribnicea, biroul se va ocupa şi de identificarea nevoilor de reformă ale sectorului de securitate și apărare ale statului, însă numai după semnarea unui memorandum de înţelegere. Cu puţin timp înainte, în perioada 20-25 noiembrie, o echipă mobilă de instruire a Comandamentului Forţelor Întrunite Brunssum organizase un curs cu genericul „Sprijinul logistic al contingentului militar în misiuni sub egida NATO”. Evenimentul avusese loc în incinta Centrului de Instruire Continuă al Academiei Militare „Alexandru cel Bun” din Rep. Moldova. Activitatea avusese drept scop implementarea obiectivelor de parteneriat, precum şi instruirea militarilor Armatei Naţionale privind modul de planificare şi organizare a suportului logistic al forţelor detaşate în misiuni. Echipa mobilă de instruire a Comandamentului Forţelor Întrunite Brunssum prezintă principiile de organizare şi funcţionare ale comandamentului logistic multinaţional.
