Populația Republicii Moldova a fost numărată strâmb de Biroul Național de Statistică. Instituția, care a administrat recensământul populației desfășurat în perioada 12-25 mai ca pe un ”deranj” (ne amintim că recensământul era programat pentru luna aprilie, dar autoritățile s-au codit, s-au bălbâit vreme de o lună), a anunțat că marja de eroare a recensământului a fost de +/- 6%.
,,Recensămîntul, ca și sondajele de opinie, iau în calcul declarațiile oamenilor. Diferențele sunt doar în privința volumului de populație investigat: câteva sute sau mii de persoane în cazul eșantioanelor naționale (în acest caz avem și marje de eroare aferente fiecărui volum de eșantion) și toată populația în cazul recensământului (în acest caz nu există marjă de eroare deoarece ar trebui să fie investigată întreaga populație)”, comenta sociologul Doru Petruți apariția marjei de eroare în rezultatele recensământului.
Deși Biroul Național de Statistică preciza că datele preliminare ale recensământului vor fi prezentate public în decembrie 2014, instituțiile de presă din Republica Moldova au primit un comunicat pe marginea acestui subiect de-abia pe 2 ianuarie. Comunicatul cuprindea date, tabele și logo-ul Biroului, iar rezultatele vizau și informații despre identitatea populației. Astfel, din populaţia totală, 56,8% (1.655.326) s-au declarat moldoveni, 23,2% (675.299) s-au declarat români, 7,6% ucrainieni (221.992) și 5,46% ruși (159.065). La recensământul din 2004, peste 75% s-au declarat moldoveni, 8% ucraineni, 6% ruşi, 4,4% găgăuzi şi doar 2,2% români. Conform datelor furnizate jurnaliștilor de la Chișinău , 40,3% din cei chestionaţi au declarat că limba lor maternă este limba română (1.174.635), în timp ce 38,4% au declarat limba moldovenească (1.117.535) și 13,2% limba rusă (383.970). La recensământul din 2004, peste 56% considerau că limba lor maternă e „moldoveneasca” şi doar 16% – româna.
Nu multă vreme a trecut de la anunțarea rezultatelor, că a apărut și prima instituție care le-a contestat oficial: chiar Biroul Național de Statistică. Biroul a publicat pe site-ul său un comunicat în care a infirmat datele referitoare la etnie şi limba vorbită. În comunicat, instituţia a atenționat că informațiile au fost transmise de pe o adresă de e-mail falsă, în ciuda faptului că datele din comunicatul declarat fals, despre numărul gospodăriilor şi cele care indică numărul cetățenilor Republicii Moldova plecaţi peste hotare coincid cu informaţia publicată pe site-ul oficial al instituţiei. Directorul Biroului Naţional de Statistică, Lucia Spoială, a declarat că informaţiile despre limba vorbită şi etnie ,,sunt încă în proces de procesare”.
Rezultatele preliminare despre care nici Biroul nu știe exact dacă sunt false, parțial false sau pur și simplu eronate, au fost contestate de reprezentanți ai mediului politic, de experți și de societatea civilă.
,,Sunt rezultate care sunt special făcute pentru a-i liniști pe stataliștii din Republica Moldova. Au fost stabilite între Marian Lupu, Iurie Leancă, Vlad Filat și Lucia Spoială, șefa BNS. Procentul a fost negociat inclusiv cu Partidul Comuniștilor. Rezultatele nu sunt reale, sunt doar aruncate pe piață ca să întărească pe cei care doresc statalitatea artificială a unui stat, la rândul său artificial”, a comentat directorul Centrului Român de Studii și Strategii, Eugen Popescu.
Parlamentarii români aleși de cetățenii Republicii Moldova au salutat rezultatele parțiale. Deputatul Eugen Tomac a declarat că nu îl surprind rezultatele: ,,Reprezintă un proces firesc de recuperare a identității. E un pas înainte, însă mai este foarte mult de muncă. În următorii 5 ani, datele vor arăta cu totul altfel în privința limbii, denumirea limbii în Republica Moldova este mai mult o problemă de terminologie”. Senatorul Viorel Badea spune că se aștepta la un număr de peste 30% de etnici români, dar e optimist: ,,E bine că s-au declarat mai mulți de etnie română, este rezultatul unei prezențe mult mai clare a României în Republica Moldova, a unei politici mai concrete la nivel instituțional și a unei bune informări în presa din stânga Prutului. Rezultatul privind limba vorbită mi se pare firesc, iar pe viitor este important să existe o bună informare în presă asupra identității”.
Ana Guțu, lingvist și politician de la Chișinău, consideră că rezultatele confirmă faptul că Republica Moldova este cel de-al doilea stat românesc. ,,Am rămas la 80% populație autohtonă din 2004, ceea ce confirmă faptul că suntem al doilea stat românesc și nu unul polietnic sau multilingvist, cum și-ar dori unii. Mă bucură faptul că din punct de vedere lingvistic am crescut la o conștientizare a denumirii corecte a limbii, cea română, în proporție de 40%. Cred că sistemul educațional a contribuit la acest progres”. Pe de altă parte, Guțu este de părere că procentul dintre autohtoni care s-au autoidentificat ca români este unul prea mic față de realitate: ,,De vină sunt recenzorii care au fost fie insuficient pregătiți, fie au viciat răspunsurile, după cum au semnalat organizațiile nonguvernamentale. Formularul și întrebările erau prea complicate. Cred că o vină o au și instituțiile media, care ar fi trebuit să contribuie la o corectă informare privind la etnia noastră și la emininarea confuziilor. De asemenea, lipsa prea lungă a TVR1 de pe televizoarele de aici precum și aliberei circulații, care permiteau odată acel val de regăsire a fraților, au contribuit la sporirea confuziei. Dar lucrurile se schimbă, încetul cu încetul”.
Jurnalistul Petru Bogatu privește dezminţirea Biroului Naţional de Statistică ca „obscură şi dubioasă”: „Se pare că rezultatele recensământului vizând limba vorbită şi structura etnică au stârnit panică în unele cercuri de interese”, a scris Bogatu pe pagina sa de Facebook.
Până la elucidarea cazului unui recensământ amânat și batjocorit ne reamintim că ”distracția” a costat populația 89 de milioane de lei moldoveneşti, echivalentul a 5 milioane 235 mii de euro.
