70 de jurnaliști din România și Republica Moldova se întâlnesc la Institutul Cultural Român, la prima ediție a unei reuniuni dedicată presei.
În premieră: Jurnaliști din România și Rep. Moldova, reuniți la București
Titus Corlățean – fost ministru de Externe al României
Când ai o coaliție minoritară pot fi probleme delicate, pot fi concesii delicate. Poate o să țină treaba asta, poate nu o să țină chestiunea asta. Pentru clasa politică trebuie să fie o preocupare, să lărgească plasa consensuală pentru integrarea în Uniunea Europeană.
Despre contextul politic actual de la Chișinău.
Din partea noastră, ca stat, ca societate, clasă politică, putere, opoziție, întodeauna a fost sprijin necondiționat și mare dragoste pentru soarta fraților noștri de peste Prut. Trăim într-o lume complicată.
Identitatea noastră comună este cel mai sigur fundament pentru acțiunea trecută, prezentă și viitoare.
Vlad Țurcanu – purtător de cuvânt al Președintelui Republicii Moldova
Am avut câteva angajamente profesionale în presă, am lucrat și la Radio Europa Liberă, la Radio Chișinău. De la fiecare proiect am învățat foarte multe.
Relațiile cu jurnaliștii din România contează pentru politicienii din Republica Moldova.
Se cunoaște că s-au preluat în RM și anumite metehne din presa din România, dar acestea sunt efecte colaterale, pe care nu le poți evita.
Este important să se consolideze proiectele care deja s-au consolidat, cum ar fi din zona internetului, care își dovedesc eficacitatea în timp. Platformele întrețin un schimb de opinii, important pentru ambele state.
Am avut o pb în RM să găsim o formulă în care să ne adresăm cetățenilor când a venit vorba de UE.
Jurnaliștii români pot fi extrem de utili pentru jurnaliștii din RM.
Pe mine m-a preocupat în mod deosebit audiovizualul din RM. Cred că aici se poate face mai mult. Prezența posturilor TV din RO în RM poate fi îmbunătățită, având în vedere că cele rusești domină.
Importanța programelor politice și economice, dar eu cred că sunt la fel de importante și programele sportive, culturale, care educă generația tânără în RM. Copiii de etnie română sunt forțați să urmărească astfel de programe în rusă.
În zona privată din România nu există prea multă disponibilitate.
Există posibilitatea finanțării presei din surse bugetare, de la București și de la Chișinău, dar și din fonduri europene.
Luni vor fi continuate consultările președintelui Nicolae Timofti cu fracțiunile parlamentare, ca apoi să fie numit premierul.
Petrișor Peiu – expert, Fundația Universitară a Mării Negre
Nu există niciun document al UE în care să se menționeze aderarea Republicii Moldova la UE.
Republica Moldova nu poate să fie stat membru al UE fără să fie și membru NATO.
Nu este niciun alt stat european care să depindă în asemenea măsură de remitențe ca Republica Moldova. Deficitul comercial al RM este de 50% din PIB.
O altă vulnerabilitate a economiei RM este dată de activele toxice în valoare de 1 mld. De euro.
Revenind la costurile Unirii, comparat cu modelul german, Germania a cheltuit un PIB pentru asta. Apoi, Germania a devenit pilonul Europei.
Atât România, cât și Republica Moldova ar ieși din problema datoriilor istorice. Singura modalitate este să devenim mai mari și să creștem împreună.
Peiu explică de ce este foarte dificilă aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană.
După alegeri, Uniunea Europeană nu a văzut o majoritate în Republica Moldova care să vrea integrarea.
Republica Moldova nu are vecinătățile clarificate, nu are nici tratat de bază cu România. Are o problemă, care nu este clară, cu regiunea transnistreană.
România a pierdut 10% din punct de vedere economic în momentul aderării, bani care au mers în investiții.
George Simion – liderul Acțiunii 2012
Nu prea s-au închegat lucrurile coerent în ultimii 25 de ani în Republica Moldova.
Noi suntem o organizație care reprezintă unionismul. Nu prea au fost la putere în ultimii 25 de ani unioniștii. Noul stat înființat a fost condus de o castă, care a avut printre scopuri să blameze unioniștii.
Nu știu în ce măsură trebuie blamați unioniștii pentru ce s-a întâmplat în ultimii 25 de ani pentru că nu au fost la putere.
Perspectivele de integrare a Republicii Moldova în UE sunt minime. După realitățile pe care le știți din teren, castele care se află la putere nu vor putea intra în UE. Idealul este departe de a fi atins.
Noi ne dorim să ne fie mai bine. Voi, jurnaliștii sunteți mai privilegiați decât alte clase sociale, din punct de vedere financiar, în Republica Moldova.
Cei care ajung în fruntea unor ministere la un moment dat, cu siguranță nu fac parte din elite și nu își doresc să fie mai bine pentru toată lumea. Voi sunteți o parte din elite.
Temelia pe care ar trebui să ne bazăm suntem noi, cei de aici. Putem să ne bazăm unii pe alții și voi veți avea întotdeauna pe cineva aici, la București. Relațiile dintre oameni sunt cele mai importante și lucrurile trebuie să meargă de jos în sus.
