Mai mulți jurnaliști din Republica Moldova și din România sunt de părere că spațiul informațional comun trebuie dezvoltat.
Cătălin Ștefănescu, TVR
Le-am povestit unor prieteni din Cluj că am fost și am văzut un avanpost al Armatei a 14-a. E un spectacol trist care ar trebui să ne pună pe gânduri.
Eu nu cred că există un spațiu internațional comun între România și Republica Moldova. S-ar împunătăți cu ceva percepția publică de o parte și alta.
Există în România percepția că toată lumea de peste Prut vorbește doar rusa.
Carla Tompea, TVR
Și presa de aici mai are multe de făcut. Se remarcă o tendință de tabloidizare, o lipsă de documentare.
Într-o perioadă în presa din România erau doar știri despre țigările din vamă, observ că predomină aceste știri.
Există foarte multe lucruri care ne unesc, dar există și foarte multe lucruri care ne despart. Există acolo o reținere față de tot ce este românesc. Există aici o anumită rezervă, o reticență.
Rolul jurnalistului este să treacă cu armele cunoscute către confrații de peste Prut, fără aroganță, fără superioritate, să-i treacă cumva pe cei de acolo către spațiul european.
Nu este un spațiu cum ar trebui, dar există.
Jurnaliștii au vorbit despre terminologia corectă în materialele de presă referitoare la Republica Moldova, concluzia fiind că trebuie să avem proprietatea termenilor. S-a discutat, în principal, despre diferența dintre „moldoveni” și „cetățeni ai Republicii Moldova”.
Dorin Scobioală, Reuters Republica Moldova
Nu îmi place să recunosc, dar piața media din RM este în continuare dominată de produse rusești, de bună calitate, dar din ce în ce mai nocive.
Am vrea să compensă și să aducem presa românească, produsă la Chișinău și la București, să ajungem la calitatea produsului oferit de ruși în momentul de față.
Stereotipurile au fost create de presă, prin modul în care ne alegem subiectele sau alegem să le tratăm ori prin lipsa eforturilor de a le elimina. Stereotipuri false: basarabenii sunt ruși, toți românii sunt țigani. Jurnaliștii poartă vina că nu fac eforturi să le demonteze.
Se vorbește prea puțin despre lucruri importante, știrile care ajung în România despre Republica Moldova se referă la știri mondene sau despre traficul de țigări.
În presa din RM sunt subiecte cu adevărat importante care ar trebui să fie tratate, dar alegem subiecte care captează, care ne fac să dăm mai multe click-uri, mai multe like-uri.
Dumitru Bădița, TVR
În cele cinci documentare pe care le-am făcut, am încercat să scot discursul din anii ’90, simbolistica cu podul de flori. Cred că jurnaliștii din România ar trebui să îi cunoască măcar pe studenții basarabeni care sunt la studii în România.
Am avut surpriza să văd că audiența s-a dus și în 3,5 puncte de rating cu documentarele pe care le-am realizat despre viața unor oameni simpli. Dacă patronii de presă din România ar promova astfel de materiale, ar avea public pentru ele.
