Rusia ar putea avea în plan o expansiune până la gurile Dunării, caz în care regiunea transnistreană poate reprezenta pentru Vladimir Putin cea mai viabilă şi rapidă poartă de acces spre această zonă, e de părere generalul de armată (r) Constantin Degeratu, fost şef al Marelui Stat Major şi consilier prezidenţial pe probleme de apărare şi securitate naţională. În opinia colonelului, Republica Moldova “va fi pusă şi ea sub sistemul de securitate al ruşilor”.
Parlamentul Ucrainei are în intenţie declararea unei stări de urgenţă, pas premergător, în logica securităţii naţionale, unei stări de război. “Este o chestiune care anunţă o agravare serioasă. Faptul că autorităţile ucrainene vor declara o stare excepţională este un pic ciudat pentru că, pe de-o parte, conflictul durează de ceva vreme, din martie anul trecut. În mod normal, aceasta stare de urgenţă preconizează starea de război. Această urgenţă arată mai degrabă o pierdere a speranţei. Adevărul e că acolo este o stare de război de aproape un an. Faptul că Ucraina declară această stare ne arată că lucrurile par ireversibile”, explică generalul Degeratu într-un interviu pentru cotidianul Adevărul.
Până în prezent, susţine colonelul român, toate scenariile comunităţii euro-atlantice privind planurile Rusiei în problema ucraineană nu au acoperit adevăratele intenţii ale lui Vladimir Putin, despre care Degeratu afirmă că “nu mai poate da înapoi”, deoarece “s-a intrat într-un cerc vicios care se autoalimentează”. Astfel, în opinia colonelului, Rusia intenţionează să ajungă la gurile Dunării, iar în această ipoteză regiunea transnistreană pare a fi răspunsul-cheie. “E limpede că noi, comunitatea euro-atlantică nu avem informaţii certe despre planul Rusiei. Aici am făcut tot felul de ipoteze: că se va mulţumi cu Crimeea, că ar rezolva problema. Însă, s-ar părea că ne îndreptăm spre o altfel de situaţie, şi că Federaţia şi-ar fi atins scopul. Alte ipoteze ne duc cu gândul că Rusia ar putea să testeze regulile internaţionale. Impresia însă este că Putin nu mai poate da înapoi. S-a intrat într-un cerc vicios care se autoalimentează. Astfel Rusia nu îşi va înceta acţiunea până nu-şi atinge un obiectiv. Care ar fi acest obiectiv nu ştim, dar pare că ar vrea să ajungă la gurile Dunării. Nu par să fie şanse pentru o încetare paşnică, înainte ca Rusia să-şi atingă scopurile. Controlul Dunării va fi fie prin prelungirea Transnistriei (regiunea transnistreană – n.r.), fie prin control absolut. Însă prin Transnistria pare să fie mai uşor”, consideră Costantin Degeratu.
Degeratu afirmă că Republica Moldova “va încerca să spună că rămâne neutră, dar va fi pusă şi ea sub sistemul de securitate al ruşilor”, în condiţiile în care Uniunea Europeană a anunţat că nu va avea nicio extindere în următorii cinci ani, iar NATO se “apără destul de timid” în faţa manevrelor belicoase ale Rusiei.
Într-un eseu publicat recent în World Affairs, Carl Greshman, preşedintele National Endownment for Democracy, afirmă că în cazul în care singurul răspuns al Occidentului faţă de jocurile geostrategice ale Kremlinului în problema războiului separatist din Ucraina se va rezuma doar la o „cale a concilierii”, acest lucru îl va impulsiona pe Vladimir Putin să ameninţe şi să atace, după model ucrainean, şi alte state din vecinătatea Rusiei, printre care şi Republica Moldova.
În eseul său, Greshman aduce în discuţie afirmaţia analistului rus Lina Şevţova, aceea că lumea se află în prezent în toiul unui val autoritar. „Rusia de astăzi este o unitate avansată de luptă a noului autoritarism global, alături de China, pândind acel moment în care ar putea profita de prorpiile sale posibilităţi”, explică Şevţova, citată de Carl Greshman.
Vladimir Putin nu urmăreşte nimic mai mult decât „o altă ordine mondială, diferită de cea care a urmat la sfârşitul Războiului Rece şi destrămării Uniunii Sovietice, pe care el a numit-o <<cea mai mare tragedie geopolitică a secolului XX>>”, subliniază Greshman în World Affairs, acesta fiind motivul pentru care la ora actuală preşedintele Rusiei conduce un „tanc peste ordinea mondială”.
